Deficitul comercial al României a depășit 3 miliarde de euro în luna august

Cine domină schimburile comerciale?

Deficitul balanței comerciale a României a continuat să crească în primele opt luni ale anului 2026, atingând pragul de 22,44 miliarde de euro.

Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVictor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă

Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), acest rezultat marchează o majorare de 307,2 milioane de euro, adică un avans de 1,4% față de perioada similară a anului trecut.

În intervalul ianuarie-august, exporturile au urcat cu 4%, totalizând 65,82 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut într-un ritm mai temperat, de 3,4%, până la 88,27 miliarde de euro. Doar în luna august, decalajul dintre exporturi și importuri a generat un deficit de 3,14 miliarde de euro, pe fondul unor exporturi de 7,55 miliarde de euro și importuri de 10,69 miliarde de euro.

Structura comerțului exterior rămâne concentrată pe mașini și echipamente de transport, care reprezintă 45,5% din exporturi și 36,6% din importuri.

Este sustenabil acest dezechilibru?

Urmează grupa produselor manufacturate, cu o pondere de aproximativ 27% în ambele sensuri. Din punct de vedere geografic, piața Uniunii Europene rămâne principalul nostru partener, absorbind peste 71% din fluxurile comerciale, în timp ce schimburile cu statele din afara blocului comunitar acoperă restul de aproape 30%.

Aceste cifre scot la iveală o dependență persistentă a economiei românești de importurile de bunuri intermediare și de consum. Deși exportatorii noștri reușesc să mențină un avans constant, cererea internă robustă continuă să favorizeze achizițiile de produse străine, punând o presiune constantă pe balanța de plăți.

Analiștii avertizează că un deficit comercial cronic ar putea fragiliza moneda națională, mai ales în condițiile în care integrarea profundă în piața unică europeană ne expune direct la volatilitatea cererii din zona euro.

Pentru a rămâne competitivi, producătorii locali au nevoie urgentă de o strategie de diversificare a bazei industriale, dincolo de sectorul tradițional al echipamentelor de transport.