Cum s-a dublat taxa peste noapte?
Instabilitatea normativă este acum cel mai mare obstacol în calea dezvoltării sectorului financiar din România. Așa susține Florin Dănescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), la Profit Financial Forum 2026.
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă
România a reușit să acopere decalajele economice din 30 de ani, dar pentru viitor trebuie companii mai mari, investiții
100 de milioane de euro pentru microîntreprinderi: EIB și BCR Social Finance lansează program de credit
Fraudele bancare prin telefon: cum să protejezi banii familieiPentru liderii industriei, incertitudinea legislativă nu mai este o simplă incomoditate, ci o sursă constantă de tensiune care presează direct asupra instituțiilor de credit.
Dezbaterea vine pe fondul unor schimbări fiscale radicale din ultimii ani. În 2023, când deficitul bugetar a atins nivelul alarmant de 5,6%, bancherii au inițiat un dialog direct cu Guvernul.
Scopul era simplu: o soluție voluntară și temporară pentru echilibrarea conturilor publice. Industria a propus o contribuție simbolică de 1% din cifra de afaceri, un gest de solidaritate cu restul economiei. Propunerea includea și un mecanism de evaluare periodică, la finalul căruia autoritățile și bancherii urmau să renegocieze condițiile.
Totuși, în loc să accepte cota sugerată de 1%, Guvernul a impus o taxare de 2% pe cifra de afaceri. Dănescu relatează că decizia a fost comunicată chiar în ziua următoare discuțiilor, dublând contribuția inițială. Modificările nu s-au oprit aici.
Cât de grea este povara reală?
Ulterior, un prim-ministru din partea dreaptă a spectrului politic a anunțat o nouă majorare, adăugând încă 2 puncte procentuale. Rezultatul?
O cotă finală de 4%, suprapusă impozitului pe profit existent de 16%.
Calculând efectul combinat al acestor măsuri, costul fiscal mediu al sectorului bancar a ajuns la aproximativ 33%. Dănescu precizează însă că această cifră nu este statică. Deoarece baza de calcul este cifra de afaceri, nu profitul net, impactul variază. Marile bănci, cu volume mari de tranzacții, suportă o povară relativ mai mică. Instituțiile cu o structură diferită sunt afectate mult mai puternic.
La limita superioară, povara fiscală totală poate atinge 70%.
Este crucial de reținut că aceste procente (33% și 70%) reprezintă estimări ale poverii totale suportate, nu cotele legale ale impozitului pe cifra de afaceri în sine.
Pe lângă dimensiunea fiscală, ARB gestionează acum un portofoliu complex de 124 de proiecte legislative și normative. Aproximativ 80% dintre acestea sunt strâns legate de riscul legislativ, confirmând afirmația liderului asociației că incertitudinea juridică este cea mai mare provocare.
De ce ARB bate la ușa Parlamentului?
Activitatea asociației a devenit extrem de intensă, cu o prezență constantă în Parlament pentru a clarifica consecințele propunerilor legislative asupra funcționării băncilor.
Dănescu oferă un exemplu concret al acestei dinamici: în primele două săptămâni ale lunii septembrie, reprezentanții ARB s-au deplasat de 11 ori în Parlament.
Frecvența vizitelor nu a avut ca scop o prezentare generală a pieței financiare, ci a fost dictată de necesitatea de a contracara o percepție publică adesea ostilă față de deciziile luate de instituțiile bancare.
Eforturile de a explica complexitatea operațională și de a apără interesele sectorului au fost centrate pe crearea unei defensive împotriva imaginii negative create de anumite inițiative legislative.
Sectorul se află într-un mod defensiv, luptând nu doar pentru profitabilitate, ci și pentru claritatea și predictibilitatea cadrului legal în care își desfășoară activitatea.