Fraudele bancare prin telefon: cum să protejezi banii familiei

Ce arată statisticile DNSC din prima jumătate a lui 2026?

Strategii avansate de apărare financiară: Cum să te ferești de capcanele telefonice și cibernetice

Protecția averii familiale impune adoptarea unei atitudini proactive în fața amenințărilor digitale moderne.

Părinții și bunicii pot neutraliza riscul operațiunilor bancare nesolicitate prin aplicarea riguroasă a principului dublei verificări. Acest lucru implică examinarea detaliată a fiecărei solicitări primite și lectura integrală a notificărilor emise de instituția financiară înainte de a da curs unei plăti.

Oamenii trebuie să înțeleagă că presiunea temporală, reprezentată de amenințări cu anularea rezervărilor într-un interval de 24 de ore sau cu suspendarea imediată a contului, constituie un indicator clar de suspiciune.

Această urgență forțată nu este un motiv valid pentru executarea rapidă a instrucțiunilor, ci de obicei o tehnică de manipulare.

Un element esențial al apărării constă în validarea solicitării printr-o cale independentă.

Atunci când un apel vocal sau un mesaj scris pare a proveni de la bancă sau de la o altă instituție oficială, există probabilitatea mare că expeditorul folosește o identitate falsificată.

Fenomenul cunoscut sub denumirea de spoofing sau impersonare descrie mecanismul prin care agresorii mimă perfect aspectul vizual și tonalitatea comunicărilor legitime, vizând creșterea gradului de credibilitate.

În dialogurile cu generațiile mai vârstnice, procesul de verificare trebuie ancorat ferm în acțiunea specifică cerută: fie transferarea unor date sensibile, fie efectuarea unei plăți, fie instalarea unui software nou.

Recomandările elaborate de ING Bank România subliniază necesitatea contactării platformei prin intermediul unui canal distinct de cel prin care s-a recepționat mesajul suspect, scopul fiind confirmarea autenticității. De asemenea, apelarea directă la bancă este indicată ori de câte ori este necesară asistență suplimentară pentru o operațiune.

Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a subliniat la evenimentul ING SAFE Talks că, deși metodele folosite de agresori nu sunt complet noi, tehnologia pe care o exploatează a cunoscut o evoluție spectaculoasă.

Aceasta include integrarea avansată a instrumentelor de inteligență artificială.

În paralel, atacatorii stăpânesc din ce în ce mai rafinat tehnici de inginerie socială, menite să convingă victimele să furnizeze date confidențiale, să trimită sume de bani sau să instaleze aplicații malițioase.

Rotariu a insistat asupra importanței vigilanței față de trei piloni identici în fiecare încercare de fraudă: provocarea emoțională, inducerea sentimentului de urgență și solicitarea finală a datelor.

Accesul la conturi prin intermediul linkurilor și aplicațiilor impuse de necunoscuți reprezintă o cale majoră de penetrare. Măsurile de protecție a fondurilor acoperă atât identificarea interlocutorului, cât și modul de accesare a serviciilor și aprobarea tranzacțiilor. Regula de bază stipulează că linkurile și fișierele atașate nu trebuie deschise dacă provin de la expeditori necunoscuți, dacă mesajul nu era anticipat sau dacă există indicii de suspiciune.

Autenticitatea oricărei solicitări se confirmă separat, prin legătura directă cu echipa de suport a platformei.

Aplicațiile care oferă capacitatea de a controla la distanță telefonul sau calculatorul nu se instalează la cererea unor persoane care susțin că sunt agenți de investiții.

Prin acest tip de acces extins, agresorii pot naviga liber prin datele personale și conturile bancare, putând executa diverse operațiuni.

Adresa site-ului web trebuie analizată cu atenție, chiar dacă interfața grafică imită perfect pagina oficială. O diferență minoră în domeniu, o literă suplimentară sau una lipsă pot semnala existența unei clone digitale.

Accesarea corectă a serviciului bancar se realizează fie prin aplicația deja preinstalată pe dispozitivul mobil, fie prin tastarea manuală a adresii într-o pagină web nouă. Linkurile recepționate prin mesaje text sau e-mail, precum și cele promovate publicitar, nu trebuie folosite pentru autentificare. Ofertele care prezintă prețuri anormal de mici și promisiunile unui profit garantat sau ale unor câștiguri imposibil de refuzat trebuie tratate cu scepticism.

Ai citit integral notificarea bancară înainte de plată?

ING Bank România avertizează că asemenea formulări atragatoare indică, în majoritatea cazurilor, o tentativă de fraudă.

Înainte de a finaliza orice operațiune, notificarea primită de la bancă trebuie parcursă integral.

Confirmarea se acordă exclusiv după verificarea faptului că tranzacția autorizată corespunde intenției reale a utilizatorului. Informarea continuă despre tactici de fraudă trebuie susținută prin canale de încredere, precum pagina oficială a DNSC și secțiunea de securitate a ING Bank. Tehnologia utilizată pentru a imita o persoană include și deepfake-uri, adică înregistrări vocale sau video falsificate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Alin Becheanu, responsabil pentru monitorizarea și prevenirea fraudelor la ING Bank România, a explicat în cadrul ING SAFE Talks că frauda online a devenit o industrie globală, bine organizată și extrem de adaptabilă.

Nu mai avem de-a face cu hackeri izolați, ci cu grupări structurate, care funcționează similar cu companii: call-centere, departamente de recrutare și echipe de dezvoltatori IT.

Cu sprijinul inteligenței artificiale, fraudatorii creează deepfake-uri vocale, video și mesaje impecabil redactate.

Mai mult, personalizarea atacurilor pe baza datelor publice crește considerabil credibilitatea lor. Emoțiile exploatate cel mai frecvent sunt frica, sentimentul de urgență, încrederea și dorința de câștig.

Statistica DNSC pentru primul semestru din 2026, prezentată de AGERPRES, arată că apelurile false au depășit celelalte metode de fraudă raportate. Înșelătoriile telefonice, cunoscute sub numele de vishing, au reprezentat 42% dintre incidentele cibernetice raportate. Ponderea a fost de 14% pentru phishing, metoda care folosește linkuri frauduloase către pagini care imită servicii oficiale, și de 13% pentru smishing, fraudele efectuate prin mesaje text pe telefon.

La ING SAFE Talks au fost prezentate date detaliate despre aceste incidente.

O perspectivă distinctă asupra experiențelor și reacțiilor persoanelor de peste 50 de ani provine din primul studiu național despre fraudele financiare online în această categorie demografică.

Mai mult de șase din zece participanți declară că au întâlnit cel puțin o formă de fraudă cibernetică, în timp ce 37% spun că nu au avut o astfel de experiență.

Participanții la studiul ING recunosc, în medie, șapte forme de fraudă din cele 13 analizate.

Cercetarea a evidențiat următoarele niveluri de cunoaștere și reacții declarate: 66% cunosc apelurile sau mesajele care imită comunicarea unei bănci ori a altei instituții, fiind cea mai cunoscută metodă dintre cele analizate. 63% au auzit de phishing. 61% cunosc ofertele de bunuri ori servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele care cer parole, informații personale sau actualizarea unui cont. 57% cunosc solicitările de bani transmise prin WhatsApp, Facebook sau TikTok. 56% au auzit de investiții fictive și promisiuni financiare nerealiste. Din punctul de vedere al reacțiilor, 69% spun că au contactat Poliția ori alte autorități după o tentativă de fraudă. 47% au blocat expeditorul mesajului. 36% au verificat informația înainte să reacționeze. 19% au ignorat mesajul. 11% recunosc că au deschis linkul primit, o proporție similară a cerut verificări băncii.

Alexandra Dobre, fondator al Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a explicat că educația financiară și digitală trebuie continuată și adaptată constant evoluției fraudelor. Campania Nesupus Fraudelor, derulată împreună cu ING Bank România, urmărește să ofere seniorilor exemple concrete, informații practice și instrumente pentru recunoașterea tentativelor și reacția corectă. Rezultatele acestei cercetări vor fundamenta etapele următoare ale campaniei. Dimensiunea investigațiilor apare clar în cifrele comunicate de reprezentanții Direcției de Investigații Criminale din Poliția Română.

La 1 ianuarie 2026 erau înregistrate aproximativ 67.000 de dosare privind infracțiunile informatice și cele împotriva sistemelor informatice. În primul semestru au fost înregistrate aproximativ 15.000 de noi dosare, iar la sfârșitul lunii iunie se aflau încă în soluționare aproximativ 72.000.

ING verifică telefonic plățile care ies din comportamentul obișnuit al clienților.

ING Bank România a reunit măsurile de prevenire a fraudelor în ecosistemul ING SAFE, care include inițiative educaționale și funcționalități de securitate avansate.

Alin Becheanu a precizat că banca investește masiv în prevenție, monitorizare și instrumente pentru identificarea tentativelor înainte de producerea efectelor negative, în paralel cu educația publică și colaborarea strânsă cu autoritățile.

Serviciul ING SAFE Call declanșează automat un apel telefonic atunci când sistemele băncii detectează o plată diferită de comportamentul obișnuit al clientului. Potrivit Economica. net, apelul de verificare vine de la numărul dedicat 0374647233 (037INGSAFE). În timpul verificării, apăsarea tastei 9 confirmă că plata este recunoscută și aprobată de titular.

Tasta 1 se folosește dacă tranzacția nu este recunoscută sau dacă persoana a fost manipulată să o efectueze.

ING SAFE Button, o funcționalitate anunțată recent, le va permite clienților care suspectează o fraudă să își blocheze din aplicația Home’Bank accesul la conturi, oferind o barieră suplimentară de siguranță.