Impozitul pe cifra de afaceri poate fi eliminat, creditarea va crește cu 5%

Ce schimbări structurale majore vizează politica fiscală?

Proiecțiile privind dinamica creditării în România pentru anul viator indică o expansiune moderată, dar nu uniformă, a portofoliilor bancare.

ANAF verifică deconturile de TVA prin datele din RO e-Factura și casele de marcatCredit de 300.000 de lei: rata lunară ajunge la 2.112 lei în octombrie 2026BNR menține dobânda la 6,50% și așteaptă creșterea inflației până la finalul anuluiCEC Bank introduce reîncărcarea cartelelor și vouchere cadou în aplicație

Sergiu Manea, care ocupă poziția de director general executiv la Banca Comercială Română și conduce de asemenea Consiliul Patronatelor Bancare din România, a estimat că volumul creditării va înregistra o creștere de 4-5% în cursul anului 2027.

Totuși, această evoluție nu se va distribui egal între toate sectoarele economice, ci va prezenta o segmentare distinctă, reflectând specificul fiecărui domeniu de activitate.

În contextul discuțiilor despre sustenabilitatea financiară a economiei naționale, liderul sectorului bancar a subliniat importanța critică a stabilității macroeconomice și legislative.

Pentru a susține atât creditarea, cât și fluxurile de investiții private, este esențială existența unui cadru bugetar care să favorizeze generarea de valoare economică reală, depășind simplele mecanisme de absorbție a fondurilor.

Manea a argumentat că modelul de creștere actual al României necesită o reevaluare fundamentală, cu o atenție sporită acordată proiectelor de investiții și activităților care generează o valoare adăugată semnificativă.

O schimbare structurală majoră propusă de oficial vizează politica fiscală, mai precis eliminarea impozitului pe cifra de afaceri. Deși această taxă a fost implementată inițial ca o măsură tranzitorie, destinată să acopere un deficit bugetar într-o perioadă de dificultăți financiare, Manea consideră că acest instrument și-a îndeplinit rolul istoric și poate fi retras fără consecințe majore.

Argumentul său nu se limitează la taxa specifică sectorului bancar, ci se extinde la întregul sistem economic, sugerând că este momentul să se reducă presiunea fiscală asupra întreprinderilor.

Cum stă dosarul ROBOR juridic, după comentariile lui Manea?

Un alt aspect central al intervenției sale a fost analiza structurii bugetare, unde a evidențiat o disproporție alarmantă între veniturile colectate și flexibilitatea cheltuielilor.

Potrivit datelor prezentate, 91% din totalul veniturilor fiscale și al contribuțiilor sociale sunt consumate de cheltuieli rigide, adică acelea care nu pot fi reduse ușor, cum ar fi salariile bugetare sau pensiile.

Această pondere este mult mai mare decât media europeană, care se situează în jurul valorii de 70%. Această rigiditate bugetară reduce semnificativ capacitatea statului de a finanța noi inițiative sau de a stimula economia prin măsuri discreteționiste.

În paralel cu reformele propuse, Manea a comentat și situația juridică a dosarului ROBOR, analizat de Consiliul Concurenței.

Șeful BCR a anunțat că instituția sa va contesta decizia luată de autoritatea antitrust la nivel de instanțe, urmând să își apere poziția în fața judecătorilor.

Deși nu a intrat în detalii tehnice ale tuturor propunerilor, Manea a menționat că din cele aproximativ 20 de recomandări formulate de Confederația Patronală Concordia, multe au fost preluate în programul de guvernare. Printre prioritățile identificate se numără asigurarea predictibilității fiscale pentru investitori și o abordare mai corectă și echilibrată a construirii bugetului de stat.

Aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării durabile și pentru a asigura o tranziție lină către un model economic mai eficient.