ANAF verifică deconturile de TVA prin datele din RO e-Factura și casele de marcat

Frecvența ridicată a corecțiilor indică o problemă structurală!

Impactul digitalizării asupra controlului fiscal: Cum sistemul RO e-Factura schimba regula jocului la recuperarea TVA

Credit de 300.000 de lei: rata lunară ajunge la 2.112 lei în octombrie 2026BNR menține dobânda la 6,50% și așteaptă creșterea inflației până la finalul anuluiCEC Bank introduce reîncărcarea cartelelor și vouchere cadou în aplicațieAlro Slatina trage un nou credit de 260 de milioane de dolari de la bănci

Autoritățile fiscale românești își extind considerabil spectrul de monitorizare, integrând în procesul de verificare a deconturilor de TVA datele agregate din platforma RO e-Factura și din sistemele casei de marcat electronice. Această mișcare strategică, evidențiată printr-o analiză tehnică realizată de Deloitte România, semnalează o tranziție majoră în modul în care este evaluată conformitatea fiscală a operatorilor economici.

Nu mai este vorba doar de o simplă bifare a unor criterii formale, ci de o analiză de risc multidimensională, care crucează informațiile din declarațiile fiscale cu realitatea operațională reflectată în sistemele electronice naționale.

Victoria Dobre, Manager Senior, și Mihnea Păsărin, Consultant Senior în domeniul impozitării indirecte la Deloitte România, subliniază că modificările legislative, materializate prin Ordinul ANAF nr. 1.123/2026, redefinesc standardele de coerență informațională. Până la această schimbare, focusul departamentelor financiare s-a concentrat preponderent pe acuratețea individuală a documentelor, pe existența facturilor justificative și pe verificarea identității partenerilor de afaceri.

Noul cadru normative impune însă o viziune holistică: datele nu pot fi tratate ca insule izolate, ci trebuie să formeze un tablou unitar, corelat constant cu fluxurile de informații din bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Un aspect crucial al noii proceduri este extinderea perimetrului de risc dincolo de entitatea care solicită rambursarea. Analiza nu se oprește la granițele companiei beneficiare, ci poate cuprinde și pe furnizorii care generează volumul principal de TVA deductibilă. Astfel, integritatea lanțului valoric devine un factor de risc în sine. Screening-ul detectează discrepanțe între sume! Criteriile de screening includ discrepanțele dintre sumele declarate în decontul D300 și cifrele vizibile în interfața RO e-Factura sau RO e-Case de marcat.

De asemenea, se acordă o atenție sporită evoluției cronologice a cererilor de rambursare; orice creștere bruscă a sumei solicitate față de perioadele anterioare sau efectuarea de regularizări majore sunt semnale care pot declanșa o examinare mai amănunțită.

Specialiștii atrag atenția că existența unor divergențe nu echivalează automat cu o eroare fiscală. Diferențele pot surse din motive tehnice sau temporale legitime, însă ele devin o vulnerabilitate strategică dacă nu sunt identificate proactiv, nu sunt reconciliate în timp util sau nu pot fi justificată documentar într-un mod rapid și transparent.

Simplă posesie a facturilor nu mai oferă scutire deplină; compania trebuie să poată demonstra, printr-un lanț logic și verificabil, parcursul complet al unei tranzacții economice. Acesta include documentarea inițială, înregistrarea contabilă, impactul asupra raportărilor fiscale și, implicit, explicarea oricărei decalaje între sistemele relevante. Coerența este cheia, iar relația comercială trebuie privită în contextul datelor raportate, nu doar al hârtiilor arhivate.

Rigurozitate maximă aplicată în orice situație!

În ceea ce privește creșterea volumelor de rambursare, consultanții insistă asupra necesității unei justificări economice solide. O sumă recuperată mai mare decât în anii precedenți poate fi perfect normală, reflectând, de exemplu, investiții masive în echipamente noi, extinderea capacităților de producție, achiziții strategice de mari dimensiuni sau chiar fluctuații sezoniere specifice anumitor industrii.

Totuși, din perspectiva managementului fiscal, aceast explicație nu poate rămâne la nivel teoretic. Ea trebuie ancorată în date concrete și documente.

În cazul unei rambursări semnificative, entitatea ar trebui să poată prezenta o reconciliere detaliată a soldului solicitat, identificând tranzacțiile-cheie care au contribuit la formarea sa și explicând variațiile față de trendul istoric.

Aceeași rigurozitate se aplică și în situația corecțiilor repetate ale erorilor materiale.

Deși o singură corecție poate fi justificabilă, frecvența ridicată a acestora sugerează o problemă structurală, indicând necesitatea unei revizuiri a proceselor interne, a controalelor contabile sau a metodelor de gestionare a datelor fiscale.

Recomandarea centrală a specialiștilor Deloitte este transformarea reconcilierii fiscale dintr-o activitate ad-hoc într-un proces structurat și continuu. Verificarea punctuală a declarațiilor înainte de termenele legale este insuficientă. Este nevoie de un mecanism cu responsabilități bine definite, care să documenteze sistematic diferențele identificate. Practic, înainte de a introduce o cerere de rambursare, compania trebuie să efectueze o serie de pași: reconcilierea decontului D300 cu evidențele contabile și jurnalele de TVA, compararea datelor din aceste documente cu cele din RO e-Factura și RO e-Case de marcat, documentarea tuturor regularizărilor și variațiilor majore, evaluarea riscurilor asociate furnizorilor relevanți și implementarea unei soluții de trasabilitate care să urmărească tranzacția de la factura emitentă până la raportarea finală fiscală.

Aceste măsuri preventive nu elimină posibilitatea unei inspecții fiscale, nici nu garantează un termen anume pentru aprobarea rambursării. Ele contribuie însă la detectarea precoce a neconcordanțelor și la consolidarea unei poziții fiscale solide, documentată și defensibilă. Impactul asupra fluxurilor de trezorerie este direct: pentru entitățile care solicită rambursări importante sau recurente, verificările suplimentare pot amâna momentul efectiv al recuperării sumelor. Prin urmare, sumele așteptate din TVA ar trebui integrate în proiecțiile de cash-flow, aspect critic pentru companiile aflate în faze de investiții, pentru cele cu marje de profit subțiri sau pentru entitățile ale căror lichidități depind esențial de recuperarea promptă a taxei.

Responsabilitatea pentru pregătirea unei rambursări nu mai poate fi atribuită exclusiv echipei de contabilitate. Este imperativă o colaborare inter-funcțională, implicând departamentele financiar, fiscal, achiziții și, în funcție de complexitate, departamentul IT. Doar prin această sinergie se pot identifica și remedia diferențele dintre sisteme înainte ca declarațiile să fie transmise autorităților. Deși identificarea unui criteriu de risc nu declanșează automat o inspecție fiscală, direcția generală este clară: conformitatea nu mai este o simplă succesiune de declarații depuse la timp și hârtii stocate în arhivă.

Companiile trebuie să fie pregătite să explice coerența internă a datelor raportate și să susțină, printr-o documentare robustă, atât tranzacțiile efectuate, cât și dinamica poziției lor fiscale în timp.