Creșterile pensiilor și salariilor bugetarilor vor fi limitate în 2027 din cauza deficitului bugetar

Care este prognoza pentru deficitul bugetar?

Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a emis recent un raport care sugerează că marja de manevră pentru creșterea veniturilor din sectorul public în anul 2027 este destul de restrânsă. Această evaluare intervine în contextul unei perspective negative asupra calității creditului suveran al României, reconfirmată la nivelul BBB- vineri seara, 2 octombrie 2026, de către Ministerul Finanțelor.

Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVictor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă

Deși această notă menține țara în categoria de investiții, ea subliniază presiunea exercitată de datoriile statului.

În acest scenariu, majorările viitoare ale pensiilor și ale salariilor bugetarilor, care urmau să urmeze doi ani de stagnare, vor trebui să fie moderate, respectând strict planul fiscal pe termen mediu negociat cu Bruxelles-ul.

Documentul tehnic, făcut public în data de 2 octombrie 2026, utilizează ca principal indicator de referință evoluția Produsului Intern Brut (PIB) nominal. Proiecțiile pentru acest parametru indică o creștere de 6,3% pentru anul 2027. Analizatorii de la S&P au precizat că există un spațiu limitat astfel încât ajustările salariale sau ale pensiilor să depășească în mod substanțial ritmul de creștere a economiei exprimat în prețuri curente în intervalul 2027-2028.

Pentru a contextualiza situația pensionarilor, punctul de plecare este o pensie medie de 2.821 de lei înregistrată în luna iulie 2026, conform statisticilor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), existând totuși disparități mari între județele din țară.

O condiție esențială impusă de strategia fiscală structurală este reducerea ponderii fondului de salarii din administrația publică în totalul PIB-ului. Obiectivul stabilit prevede o scădere de minimum 1,5 puncte procentuale până la orizontul anului 2031. Acest lucru nu impune neapărat o reducere a sumelor nominale plătite angajaților, ci impune ca aceste cheltuieli de personal să avanseze mai lent decât dinamica generală a economiei.

În anul 2025, salariile din sectorul public au reprezentat circa 25% din totalul cheltuielilor guvernamentale.

Lipsa unui cadru legislativ stabil și predictibil pentru politica salarială este identificată de agenția de rating ca un factor de risc major în controlul acestor defalcări bugetare.

Unde s-a resimțit impactul incertitudinii legislative?

Impactul direct al incertitudinii legislative a fost deja resimțit în conturile statului. România a pierdut 750 de milioane de euro din granturile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), consecință a întârzierilor în adoptarea legii unitare a salarizării.

Această pierdere generează o presiune suplimentară asupra echilibrului bugetar. Pentru exercițiul financiar din 2027, S&P insistă asupra necesității unui echilibru fin între tăierea cheltuielilor publice și indexarea prudentă a veniturilor cetățenilor.

Efortul de consolidare a conturilor publice trebuie să se concentreze pe disciplina în gestionarea cheltuielilor, în special pe cele permanente legate de sistemul de pensii și de salarii.

Prognozele privind deficitul bugetar, definit ca diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, arată o tendință de ameliorare graduală, dar persistența unui nivel ridicat.

Estimările S&P sunt următoarele: deficitul va atinge 7,9% din PIB în 2025, va scădea la 6,25% în 2026, apoi la 5,8% în 2027 și la 5% în 2028.

În paralel cu reducerea deficitului primar, costurile legate de serviciul datoriei publice cunosc o escaladare. Cheltuielile cu dobânzile sunt prognozate să urce de la 3,2% din PIB în 2026 la 3,5% în 2028. Până la finalul acestui ultim an, plata dobânzilor ar putea absorbi aproape 10% din totalul veniturilor guvernamentale.

Situația este agravată de dinamica datorie publice nete, care, conform calculărilor agenției, ar putea depăși pragul de 60% din PIB în 2028, comparativ cu 52,7% înregistrat în 2025. Această traiectorie ascendentă a îndatorării va limita și mai mult capacitatea statului de a majora cheltuielile discreționare. Un alt element de incertitudine este reprezentat de apropierea alegerilor parlamentare programate pentru 2028.

Istoric, în anii electorali, deficitul bugetar a avut tendința de a crește, în medie, cu 1,3 puncte procentuale din PIB, un comportament care adaugă un risc suplimentar în evaluarea sustenabilității financiare.

Prin urmare, bugetul general al statului pentru 2027 este privit de S&P ca un test crucial pentru credibilitatea politicilor economice românești. Stabilitatea financiară a țării este strâns legată de aplicarea riguroasă a măsurilor de reducere a deficitului și de respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Orice abatere de la acest traseu ar putea afecta negativ perspectiva de rating și capacitatea de refinanțare a datoriei pe termen lung.