Deficitul bugetar al României crește la 3,82% din PIB în primele nouă luni

Ce semnifică această creștere?

În raportul recent al Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar al României a înregistrat o creștere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,82% din PIB. Această cifră depășește cu aproape un punct procentual deficitul raportat pentru primele opt luni, de 2,89%.

Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVictor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă

Datele privind execuția bugetară sunt publicate de obicei după data de 25 a lunii. În acea perioadă, ministerul furnizează informații detaliate despre veniturile și cheltuielile bugetare, inclusiv fondurile europene și Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru anul întreg, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standardul național) și de 6% în termeni ESA, conform standardului Uniunii Europene.

Cum se calculează?

În ultimele două-trei luni ale anului, bugetul susține adesea plăți foarte mari, uneori depășind 2% din PIB. Aceste plăți includ cheltuieli cu salarii, asistență socială și alte subvenții majore. În acest context, ministerul a prezentat astăzi, în cadrul unei ședințe de Guvern, o notă privind execuția bugetară în primele nouă luni ale anului 2026, precum și situația fondurilor europene și a PNRR.

În primele nouă luni ale anului 2026, execuția bugetului general consolidat a încheiat cu un deficit de 78,52 miliarde lei, corespondent cu 3,82% din PIB. În comparație cu anul precedent, deficitul a scăzut cu 1,53 puncte procentuale, reducându-se de la 5,35% (102,47 miliarde lei) în primele nouă luni ale anului 2025.

Cheltuieli mari în ultimele luni

Veniturile totale au însumat 522,07 miliarde lei, reprezentând o creștere de 11,8% (an/an). Expressate ca procent din PIB, veniturile au crescut cu 1,03 puncte procentuale, trecând de la 24,4% la 25,4% din PIB. Cheltuielile totale au ajuns la 600,59 miliarde lei, înregistrând o creștere nominală de 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. În termeni procentuali, cheltuielile au scăzut cu 0,5 puncte, ajungând de la 29,7% la 29,2% din PIB.

Veniturile totale au evoluat în principal datorită veniturilor fiscale, în special TVA și fondurilor europene. În casă, impozitul pe salarii și venit a adunat 47,27 miliarde lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an). Contribuțiile de asigurări au atins 165,4 miliarde lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Aceste evoluții reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025 și introducerea Declarației unice.

Rezultatele execuției bugetare

Impozitul pe profit a adunat 30,13 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,7% (an/an). TVA-ul net a generat 18,27 miliarde lei, în creștere cu 24,8% (an/an), influențat de modificarea cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Accizele au adunat 36,55 miliarde lei, în creștere cu 2,4% (an/an). Încasările din impozite și taxe pe proprietate au ajuns la 11,8 miliarde lei, cu o creștere de 29,9% (an/an).

Detaliile veniturilor bugetare

Veniturile nefiscale au totalizat 37,87 miliarde lei, înregistrând o contracție de 7,9%. Această scădere a fost parțial compensată de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025, reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plătitorilor efectuați și donațiile au totalizat 48,79 miliarde lei, în creștere cu 39,3% (an/an). Din aceste sume, 22,69 miliarde lei au fost alocate pentru asistență financiară nerambursabilă destinată PNRR, reprezentând de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025.

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde lei, în scădere cu 4,54 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Reducerea a fost cauzată de diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. În termeni procentuali, cheltuielile de personal reprezintă 5,9% din PIB, cu o scădere de 0,7 puncte față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile bugetare în detaliu

Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 77,34 miliarde lei, în creștere cu 8,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, datorită plăților mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au atins 50,63 miliarde lei, în creștere cu 10,69 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent. În termeni procentuali, cheltuielile cu dobânzile reprezintă 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au însumat 187,93 miliarde lei, menținându-se la nivelul din aceeași perioadă a anului precedent (+0,04%). Aceste cheltuieli au fost influențate de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Ce înseamnă pentru viitorul bugetului?

Cheltuielile de suport pentru facturile de energie electrică și gaze naturale au atins 1,27 miliarde lei. Cheltuielile cu subvențiile au ajuns la 9,53 miliarde lei, în principal pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și pentru schemele de dezvoltare rurală.

În ciuda scăderii deficitului față de anul precedent, creșterea de 3,82% din PIB indică o presiune continuă asupra finanțelor publice. Autoritățile trebuie să monitorizeze cu atenție cheltuielile majore și să asigure că fondurile europene și PNRR sunt utilizate eficient pentru a susține creșterea economică și reducerea inegalităților sociale.