Deficitul bugetar a coborât la 3,82% din PIB după primele nouă luni ale anului

Veniturile din impozitul pe profit au urcat cu 8,7% !

Guvernul interimar reduce deficitul la sub 4% din PIB, dar rămâne legat de limitele bugetare actuale

În primele nouă luni ale anului 2026, deficitul bugetului general consolidat s-a redus semnificativ, coborând la 3,82% din produsul intern brut, în jos față de 5,35% din PIB înregistrat în perioada corespunzătoare a anului anterior. Această evoluție favorabilă se datorează unui ritm de creștere a veniturilor care a fost de două ori mai rapid decât cel al cheltuielilor, în timp ce investițiile publice au fost acoperite în proporție de peste 70% prin fonduri europene, așa cum au arătat datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței de Guvern din vineri.

Valoarea absolută a deficitului a scăzut la 78,52 miliarde de lei, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în primele trei trimestre din 2025. În paralel, veniturile bugetului general consolidat au atins 522,07 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 11,8% față de anul precedent. De cealaltă parte, cheltuielile totale au urcat la 600,59 miliarde de lei, o creștere nominală de 5,5% față de aceeași perioadă din 2025.

Un aspect crucial este statutul actual al Guvernului, care este unul interimar, fiind demis prin moțiune de cenzură în luna mai. În consecință, executivul poate efectua cheltuieli doar în limitele cadrului bugetar existent, fără posibilitatea de a aproba o rectifică bugetară în acest an, ceea ce a lăsat multe instituții publice să funcționeze cu resurse limitate.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că scăderea deficitului a mers mână în mână cu o majorare a investițiilor publice. El a declarat: În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale față de anul trecut și, în același timp, am crescut investițiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei.

Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă.

Veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au înregistrat o creștere de aproape 25%.

Veniturile totale au constituit 25,4% din PIB, față de 24,4% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 1,03 puncte procentuale.

Încasările din impozitul pe salarii și venituri au totalizat 47,27 miliarde de lei, cu o creștere de 7,8%, în timp ce contribuțiile de asigurări au ajuns la 165,40 miliarde de lei, depășind cu 6,8% nivelul din perioada similară a anului anterior.

Veniturile din impozitul pe profit au urcat cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei. Încasările nete din TVA au totalizat 18,27 miliarde de lei, în creștere de 24,8%, o evoluție influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, cu o creștere modestă de 2,4%, în timp ce încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 29,9%, până la 11,80 miliarde de lei.

În contrast, veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, ajungând la 37,87 miliarde de lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plăți efectuate și donații au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere de 39,3% față de primele nouă luni din 2025. Din această sumă, 22,69 miliarde de lei au fost asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, o valoare de 2,2 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile de personal au scăzut, în timp ce cele aferente dobânzilor au crescut. Cheltuielile bugetului general consolidat au reprezentat 29,2% din PIB, față de 29,7% în aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, o scădere de 4,54 miliarde de lei față de perioada similară din 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, această evoluție a fost determinată de reducerea unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, ajungând la 77,34 miliarde de lei, pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Acestea au reprezentat 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, un nivel aproape identic cu cel din primele nouă luni din 2025.

Investițiile publice au urcat la 107,77 miliarde de lei, din care peste 70% au fost finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile pentru investiții, care cuprind cheltuielile de capital și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au crescut de la 82,62 la 107,77 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026.

Până la 14 octombrie 2026 ?

Ministerul Finanțelor a precizat că 70,68% din plățile pentru investiții au fost aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din cadrul financiar 2021-2027, din granturi PNRR și din componenta de împrumut a planului.

Alexandru Nazare a susținut că investițiile publice trebuie evaluate în funcție de rezultatele concrete, nu doar de valoarea finanțărilor sau de numărul proiectelor contractate. El a afirmat: „România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie”.

Ministrul a adăugat că Guvernul va evalua investițiile în funcție de stadiul lor, de obligațiile financiare rămase și de sursele de finanțare disponibile.

Nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine.

Nu putem confunda absorbția fondurilor europene cu dezvoltarea și nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma reală a statului, a declarat Nazare.

Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene și din PNRR. Această sumă reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate pentru aceste proiecte în bugetul de stat pe 2026, actualizate pe parcursul anului.

Plățile aferente PNRR au fost de 44,63 miliarde de lei, cu un grad de realizare de 74,2%. Pentru fondurile europene nerambursabile au fost efectuate plăți de 31,94 miliarde de lei, corespunzătoare unui grad de realizare de 54,6%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro din PNRR, din care 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro prin împrumuturi. Mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro.

Din această sumă, 2,08 miliarde de euro provin din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, iar 4,35 miliarde de euro din cererea de plată nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026.

Decizia Comisiei Europene privind cererea finală este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ministerul Finanțelor avertizează că sumele aferente țintelor și jaloanelor care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR, iar cheltuielile corespunzătoare vor rămâne în sarcina bugetului național. La 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR erau de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi se ridicau la 27,19 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze datele privind sumele care urmează să fie încasate din PNRR, cheltuielile efectuate, obligațiile de plată rămase și investițiile care necesită finanțare în continuare. Aceste informații vor sta la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a construcției bugetului pentru 2027.

Creditele bugetare destinate proiectelor PNRR urmează să fie corelate cu tranșele rămase de încasat și cu plățile care mai pot fi realizate până la 31 decembrie 2026.

„Banii europeni trebuie folosiți cu prioritate acolo unde putem obține rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni fără finanțare”, a declarat Alexandru Nazare. Ministrul a precizat că România are o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru 2026 și trebuie să continue consolidarea fiscală în 2027.

„Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor”, a afirmat Nazare.

În primele nouă luni din 2026, plățile aferente instrumentului european SAFE pentru apărare au fost de 6,34 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. România nu are nevoie de mai multe proiecte începute și lăsate neterminate.

Are nevoie de investiții finalizate, de reforme care funcționează și de un stat care nu mai promite mai mult decât poate finanța, a mai declarat ministrul.