Tranzacția care a ținut toată piața în spate?
Piața locală a imobiliarelor comerciale a dat o tură de pistă spectaculoasă în primele trei trimestre din 2026, cu un volum de 679,9 milioane de euro. Cifra asta a lăsat deja în urmă tot ce s-a strâns pe parcursul lui 2025, bifând o creștere de 19% față de totalul de atunci.
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursăTotuși, la o privire mai atentă aruncată de experții de la Fortim Trusted Advisors, saltul ăsta uriaș se bazează, într-o proporție covârșitoare, pe o singură mutare financiară de calibru.
Piesa de rezistență este preluarea celor șase parcuri comerciale de către compania AFI, un pachet cumpărat de la MAS. Afacerea a costat în jur de 300 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că peste 40% din tot capitalul băgat în active comerciale — fie că discutăm despre birouri, magazine, parcuri logistice sau hoteluri — s-a dus pe contractul ăsta.
Fără lovitura asta dată de AFI, banii rulați în primele nouă luni s-ar fi oprit la 380 de milioane, adică sub pragul de 570 de milioane atins în aceeași perioadă a anului trecut.
Portofoliul mutat la AFI se întinde pe vreo 126.000 de metri pătrați și vine la pachet cu o parcare generoasă de vreo 4.600 de locuri. Nicolae Ciobanu, Managing Partner și Head of Advisory la Fortim Trusted Advisors, punctează că primele nouă luni din 2026 arată o revenire clară a pieței de la noi, cu șanse mari să depășească net rezultatele de anul trecut.
De ce a explodat trimestrul al treilea?
Expertul remarcă faptul că retailul a ajuns la cel mai bun an din ultimii șapte, tras în sus tocmai de super-tranzacția amintită.
În același timp, jucătorii care se uită spre birouri au lăsat frâna de mână trasă și merg pe clădiri mai mici, alese cu cap, care aduc bani siguri lună de lună.
Statistica arată că intervalul iulie-septembrie a fost cel mai rodnic din an, cu tranzacții de 375 de milioane de euro — adică mai mult decât tot ce s-a mișcat în primul semestru la un loc, când s-au adunat vreo 305 milioane. Comerțul cu amănuntul a făcut legea și a atras 389,8 milioane de euro, adică 57,3% din toată piața. De altfel, doar afacerea dintre MAS și AFI a reprezentat aproape 77% din fondurile rulate pe segmentul de retail.
În rest, celelalte sectoare au contat mai puțin: birourile au adunat 238 de milioane de euro (cota de 35%), spațiile industriale și logistice au pus la saltea 45,6 milioane (în jur de 6,7%), iar hotelurile au rămas la un modest 1%, cu 6,5 milioane investite. Pe segmentul de birouri se simte o schimbare de macaz: investitorii fug de clădirile gigant și caută active de tip boutique, cu chiriași siguri, ca să elimine riscurile.
Prudența asta se vede bine și în București.
Se mută polul investițiilor spre provincie?
Între iulie și septembrie, în Capitală s-au încheiat doar trei tranzacții, de 45 de milioane de euro în total, adică 12% din volumul național al perioadei.
Două dintre ele au fost pe birouri micuțe, sub 10.000 mp, care au scos din buzunarele cumpărătorilor 30 de milioane de euro. A treia a fost pe zona industrială, de 15 milioane, adică o treime din totalul investițiilor industriale făcute în țară în primele nouă luni.
Revirimentul vine după trei ani în care banii băgați în piață s-au împuținat.
Să nu uităm că în 2022 piața a atins apogeul, cu tranzacții trecute de 1,2 miliarde de euro. Acum, cu un singur trimestru rămas până la finalul lui 2026, totalul de până acum e puțin peste jumătate din recordul de acum patru ani. Rămâne de văzut dacă ritmul ăsta se va păstra și pe final de an.
Cert este că piața imobiliară din România își caută un nou echilibru, unde calitatea clădirilor și chiriașii siguri cântăresc cel mai greu la cumpărare. Chiar dacă cifrele arată bine la prima strigare față de anul trecut, spatele pieței ține încă de câteva tranzacții mari. Investitorii rămân cu garda sus, dar cumpără în continuare, la vânătoare de oportunități bune pe termen lung într-o economie care încă își caută ritmul de altădată.
