Micii investitori susțin piața?
Ajustările recente de pe bursa românească sunt privite de specialiști drept o gură de aer proaspăt și o manevră absolut necesară, mai ales după o lungă perioadă de creștere accelerată. Opinia aparține administratorilor de fonduri de investiții și de pensii prezenți la conferința pieței de capital organizată de Ziarul Financiar.
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursăEi au subliniat că retragerea parțială a prețurilor a readus realismul în piață, după ce mulți investitori începuseră să creadă că randamentele anuale de 30-50% sunt o regulă, nu o excepție.
Pe fondul unei dinamici aparte, investitorii de tip retail au devenit actori-cheie. Oamenii au cumpărat masiv în timpul scăderilor, transformându-se într-o plasă de siguranță esențială pentru stabilitatea bursei. În același timp, companiile locale se uită tot mai des spre piața de capital pentru finanțare, lăsând pe planul secund metodele tradiționale.
Un alt punct fierbinte al dezbaterilor a fost legat de ediția de anul acesta a Top 100 Companii antreprenoriale, publicată tot de Ziarul Financiar. Clasamentul arată o plajă uriașă de businessuri: de la liderul care a rulat peste 12 miliarde de lei, până la codașul topului, cu afaceri de 654 de milioane de lei.
E o dovadă clară că ecosistemul antreprenorial românesc a crescut în complexitate.
Vulnerabilități în energie, bănci și urbanism!
În sectorul energetic, discuția s-a oprit asupra stocării.
Specialiștii se întreabă dacă nu cumva am fi avut facturi mai mici la curent dacă am fi investit din timp în propria infrastructură de stocare, vitală pentru a regla balanța dintre cerere și ofertă.
La rândul său, Claudiu Negrea de la BNR a tras un semnal de alarmă legat de infrastructura de plăți, pe care a descris-o drept „total ruptă” de restul componentelor tehnice și izolată. Mai mult, centrul de date de rezervă, păzit zi și noapte, este amplasat „foarte departe de București”, iar riscul cibernetic rămâne o amenințare reală.
Nici urbanismul n-a scăpat de critici. Specialiștii au taxat „aberația urbanistică” prin care comunele din jur se dezvoltă rezidențial mult mai repede decât marile orașe.
Ce provocări aduc politica fiscală și educația?
Birocrația stufoasă din metropole blochează proiecte imobiliare de miliarde de euro.
În arena politică, Siegfried Mureșan – propus de Ilie Bolojan pentru funcția de premier – a anunțat planuri de tăiere a TVA-ului, după ce Bolojan îl majorase anterior. Pachetul prevede și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, fără taxe noi, o promisiune care dă fiori de gheață sau speranță mediului de afaceri.
O discuție aparte a vizat educația și limba engleză.
Culegem acum roadele investițiilor în limba engleză făcute în anii '90, însă întrebarea e dacă giganții tech precum Google sau Big Four vor mai fi aici în 2035, în condițiile în care jumătate dintre elevii români de 15 ani nu pricep un text simplu în limba maternă.
Poveștile locale n-au lipsit: Georgiane Camburu a transformat terenul moștenit de la bunici în Afumați în MimaKids, un loc de joacă și evenimente pentru copii. Între timp, pe scena internațională, întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping n-a adus pacea mondială, dar a ținut deschisă cea mai importantă linie de comunicare între cele două superputeri.
