Ce spune raportarea la demografia României?
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a lansat o avertisment ferm privind vulnerabilitatea încrederii publice în infrastructura financiară tradițională, subliniind că iluzia obținerii de profituri rapide prin intermediul monedelor virtuale erodează baza solidă consolidată de-a lungul a trei decenii. Această constatare a fost făcută de Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședintele instituției, în cadrul deschiderii summitului dedicat administratorilor de fonduri din România, un eveniment considerat a fi cel mai important pentru industria fondurilor de investiții din țara noastră.
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursăConform datelor prezentate pentru prima dată de oficial, aproximativ 15% dintre cetățenii României dețin activități cripto, o valoare totală estimată la 12 miliarde de euro. Acest procent plasează România în topul Uniunii Europene ca rată de penetrare a acestor instrumente financiare alternative. Avrămescu a menționat că există o atracție puternică către acest segment și, în urma studiilor interne ale instituțiilor relevante, s-a constatat că țara noastră are cea mai mare rată de deținere în rândul populației europene.
Proiecțiile sugerează o creștere continuă, având în vedere tendința de a atinge pragul de 27-28% până în anul 2030.
Un aspect critic evidențiat în discurs a fost absența unei autorități naționale competente desemnate explicit pentru supravegherea pieței criptoactivelor.
Oficialul ASF a descris situația ca fiind un paradox major: există fluxuri financiare semnificative care circulă în spațiul digital, însă niciun organism nu are capacitatea legală de a le vizualiza, monitoriza sau controla.
El a subliniat că este anormal să permitem desfășurarea unor activități neautorizate la marginea sistemului formal.
Pentru a pune în context aceste cifre, raportarea la demografia totală a României, de aproximativ 19 milioane de locuitori, indică faptul că cei 15% de deținători de criptomonede echivalează cu aproape 2,9 milioane de persoane, conform calculelor realizate de redacția ZF. Pentru comparație, piața tradițională de capital prezintă cifre diferite: la finalul lunii iunie, intermediarii financiari raportează existența a circa 325.000 de investitori înregistrati la burse, date oferite de Fondul de Compensare a Investitorilor.
În paralel, sectorul fondurilor de investiții colective activează cu o bază mai largă. Potrivit Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), fondurile deschise locale au reușit să atragă peste 1,4 milioane de investitori.
Sistemul de pensii private aflat în Pilonul III numără 1,1 milioane de participanți.
De ce protecția investitorului diferă între sisteme?
Totuși, volumul cel mai mare îl deține Pilonul II, care este obligatoriu pentru salariații cu vârsta sub 35 de ani, acesta contând 8,54 milioane de abonați.
Diferențele financiare dintre aceste segmente nu sunt atât de drastice cum ar putea sugera numărul de conturi. Avrămescu a amintit că activele totale ale tuturor fondurilor de investiții distribuite pe teritoriul României au atins nivelul de 81 miliarde de lei, echivalentul a 15,1 miliarde de euro.
Aceasta reprezintă o creștere de aproape 30% față de nivelul înregistrat la începutul anului în curs.
Protecția investitorului este un punct de divergență semnificativ între sistemul clasic și cel cripto.
În cazul acțiunilor deținute prin intermediari autorizați, există o schemă de compensare care acoperă pierderile în caz de faliment al intermediarului, limitată la suma maximă de 20.000 de euro pe persoană.
În schimb, activitățile cripto nu beneficiază de o astfel de plasă de siguranță, iar volatilitatea extremă a prețurilor poate determina scăderi bruște în câteva ore sau zile, riscând ca investitorii să piardă o proporție substanțială din capitalul lor inițial.
Prim-vicepreședintele ASF a mai adăugat că iluzia câștigurilor peste noapte nu face altceva decât să slăbească încrederea în mecanismele financiare construite cu trudă în ultimii 30 de ani. Mesajul a fost extins și către fondurile de investiții clasice, care au înregistrat în ultimul an randamente de până la 73%. Avrămescu a insistat că performanțele trecute nu constituie o garanție pentru viitor.
Consumatorii au fost obișnuiți recent doar cu perspectivele de câștig, dar acum consemnează pe propria experiență și momentele de pierdere, un proces natural și sănătos al oricărei piețe financiare funcționale.
Oficialul a corelat nivelul ridicat al deținerii de criptoactive cu stadiul educației financiare din România, țară care se clasează pe locul ultim în Uniunea Europeană la acest capitol. Pe plan reglementator, ASF intenționează să aprove săptămâna viitoare modificarea Regulamentului nr. 9, document care stabilește normele aplicabile administratorilor de fonduri. Scopul declarat este creșterea transparenței privind costurile, taxele și comisioanele, astfel încât investitorii să beneficieze de o informare mai precisă și de o protecție sporită. Avrămescu a încheiat prezentarea cu o notă optimistă, dorindu-și ca perspectiva să nu fie una pesimistă.
