Băncile occidentale înregistrează profituri record în Europa de Est, inclusiv în România

Impactul fiscal contează în dinamica regională!

Sectorul bancar din Europa Centrală și de Sud-Est (ECE/ESE) continuă să demonstreze o reziliență remarcabilă, generând rezultate financiare excepționale pentru marile instituții financiare occidentale prezente în zonă. Conform analizei recente realizate de Raiffeisen Bank, băncile de top din vestul Uniunii Europene care dețin expuneri semnificative în această regiune beneficiază de o evaluare de piață superioară mediei regionale generale.

Mai precis, în luna octombrie a anului 2026, raportele medii între preț și valoare contabilă se situau la aproximativ 1,7 pentru segmentul central-european și la 1,6 pentru cel sud-est european, indicând o încredere sustenabilă a investitorilor în capacitatea de profitabilitate a acestor entități.

Chiar dacă se confruntă cu un mediu economic complex, marcat de taxe impuse la niveluri ridicate și de incertitudini structurale, randamentul asupra acțiunilor (RoE) pentru aceste instituții a atins praguri de 14% până la 16% în cursul anului 2026. Avantajul competitiv al sectorului bancar din spațiul EC/ESE se manifestă clar în comparație cu sistemele din zona euro sau din Austria, unde rentabilitatea capitalurilor proprii se încadrează la doar 9% sau între 8% și 10%, pe o bază neconsolidată.

Diferența de performanță este substanțială: băncile din Europa Centrală înregistrează o rentabilitate superioară cu 7-8 puncte procentuale față de omoloagele lor din Vest.

Această tendință favorabilă este proiectată să se mențină și pentru anul 2027, deoarece diferența curentă depășește media istorică de lungă durată, care se află în jurul a 6 puncte procentuale.

Analizatorii estimează că piețele din această zonă vor continua să producă un RoE de circa 15% atât în 2026, cât și în 2027, susținut de mai mulți factori convergenți.

Din cele douăsprezece piețe majore din EC/ESE, opt înregistrează deja o rentabilitate a capitalurilor proprii de 14-15% sau chiar mai mare. Este notabil că această performanță include și piețele considerate mai dificile, precum România, care traversează un context economic mai fragil, și Ungaria, penalizată de taxe bancare ridicate.

Ambele țări generează, totuși, rentabilități situate în intervalul de 14-16% pentru anul curent.

Din punct de vedere al profiturilor cumulate, sectorul bancar din EC/ESE a stabilit recorduri istorice în 2024, cu 29,8 miliarde de euro, și în 2025, cu 31,5 miliarde de euro.

Pentru 2026, prognozele indică rezultate apropiate de aceste niveluri record, evoluție alimentată de o economie macro rezilientă, de un ciclu de creditare robust și de o orientare nouă a politicii monetare.

Băncile centrale relevante au adoptat o direcție favorabilă profitabilității, prin majorarea ratelor de dobândă de către Banca Centrală Europeană și prin aplicarea unei abordări prudente sau restrictive de către băncile centrale naționale din regiunea EC/ESE.

Impactul fiscal este un alt aspect crucial al dinamicii regionale. Taxele impuse asupra profiturilor în Ungaria, România și Slovacia au atins o valoare de aproximativ 1 miliard de euro anual în fiecare dintre anii 2024 și 2025.

În 2026, această sumă a crescut semnificativ, ajungând la 1,8 miliarde de euro, ceea ce subliniază volumul mare al profiturilor efective generate în zonă.

Comparativ, profitul cumulat al sectorului bancar din EC/ESE este acum similar cu cel dinregistrat de sistemul italian în 2025 (36,3 miliarde de euro), deși rămâne sub nivelul celui din Spania (41,9 miliarde de euro).

O comparație directă cu sectorul austriac este complexă, deoarece o parte substanțială din profitul băncilor austriece provine de fapt din filialele lor din EC/ESE.

În 2025, profitul net al băncilor austriece a fost de aproape 12 miliarde de euro, din care 40-50% au fost generate în afara granițelor, lăsând doar 6-7 miliarde de euro din activitatea internă.

Perspectivela termen mediu sugerează o creștere continuă.

Dacă convergența economică se va menține și ciclurile de creditare vor persista, profitul cumulat din EC/ESE ar putea atinge 37-38 miliarde de euro până în 2030.

EC/ESE e atractiv pentru dezvoltarea bancară!

Acest nivel ar fi suficient pentru a susține modelele de activitate bancară transfrontalieră, sprijinite de gradul ridicat de concentrare a piețelor din regiune, superior mediei europene.

În plus, sursele de venit diversificate, în special comisioanele pentru administrarea patrimoniilor private și a activelor, devin un al doilea pilon major al convergenței financiare.

Calitatea activelor bancare rămâne un punct forte al sectorului. În majoritatea piețelor, ratele creditelor neperformante (NPL) se află la minime istorice, apropiate de valorile din zona euro sau de referințele din Europa de Vest.

În ciuda unor riscuri punctuale, ratele medii ale creditelor neperformante se stabilizează la 2,7% în Europa de Sud-Est (față de un vârf de 20% în 2013) și la 1,8% în Europa Centrală (față de un vârf de 8,4% în 2015), în timp ce media zonei euro este de aproximativ 2%.

Chiar și în sectoarele ciclice, precum imobilarele comerciale, calitatea portofoliilor este excelentă, cu rate NPL mai mici decât cele din Austria și Germania.

Procesul de convergență rămâne intact, deși ritmul de creștere variază de la o economie la alta. România și Slovacia înregistrează performanțe mai modeste, în timp ce alte state au un potențial structural ridicat pe termen scurt și lung.

Regiunea este așteptată să depășească media de creștere a Europei de Vest. Ungaria se distinge prin potențialul de a imita „modelul polonez” de convergență încă din 2027. O aderare credibilă la zona euro ar putea declanșa un ciclu puternic de intermediere financiară, marcat de o creștere accentuată a creditării raportat la PIB.

Deși a beneficiat de subvenții ample în 2025-2026, ponderea creditelor ipotecare în PIB în Ungaria este încă cu 5-10 puncte procentuale sub cea a piețelor comparabile, oferând spațiu pentru expansiune.

Activitatea bancară corporativă ar putea, de asemenea, accela odată cu deblocarea fondurilor europene.

Regiunea EC/ESE se poziționează ca unul dintre cele mai atractive locuri din Europa pentru dezvoltarea bancară.

Susținută de fundamente economice solide și de factori externi, cum ar fi finanțarea UE, stimulentele fiscale din Germania și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea creditării ar trebui să se mențină la niveluri de două cifre.

Finanțarea persoanelor fizice rămâne motorul principal, cu un potențial de creștere de 10-12% pe an, lider fiind Europa de Sud-Est, în ciuda măsurilor macroprudențiale selective.

Creditul ipotecar oferă un potențial structural major, condiționat însă de continuarea convergenței averii și de consolidarea cadrului legal și a mecanismelor de refinanțare în monede locale.

Consolidarea sectorului se accelerează, cu Polonia și România în fruntea proceselor de fuziuni și achiziții (M&A). Acestea sunt piețele principale unde băncile concurează pentru extindere, deși gradul de concentrare a pieței a crescut constant, existând încă loc pentru consolidare. Penetrarea redusă a serviciilor bancare în anumite segmente favorizează și creșterea organică. Pe termen lung, România este privită ca o piață atractivă, cu potențialul de a intra în topul celor trei piețe bancare din EC/ESE, alături de Polonia și Cehia, atât ca valoare a activelor, cât și ca capacitate de generare a profitului, care ar putea depăși 4 miliarde de euro anual până în 2030.

După alegerile din aprilie 2026, Ungaria este bine poziționată pentru a relansa recuperarea decalajelor economice și bancare.

Băncile austriece își consolidează prezența, reprezentând aproximativ 29% din expunerile băncilor străine în Europa Centrală și 33% în Europa de Sud-Est.

În urma tranzacțiilor recente, Erste a devenit cea mai mare bancă din Europa Centrală, iar Raiffeisen Bank International s-a plasat pe locul al treilea în Europa de Sud-Est.

Alți jucători se pregătesc pentru extindere: UniCredit ar putea-și crește prezența în Europa Centrală prin revenirea în Polonia, după tranzacția Commerzbank, iar OTP își extinde operațiunile în zona euro prin achiziția băncii baltice Luminor.

Realinierea geopolitică deschide uși noi spre Turcia, Asia Centrală și Caucaz. Băncile occidentale axate pe EC/ESE vizează o expunere în Turcia de până la 30% din PIB-ul acelei țări, susținute de aprofundarea relațiilor comerciale și de noile oportunități strategice identificate în aceste coridoare geografice emergente.