România ar trebui să extindă acordurile bilaterale de preț în avans

Ce oportunități fiscale noi se confruntă firmele din România?

Profesorul Piergiorgio Valente, care conduce organizația europeană de consilieri fiscali CFE Tax Advisers Europe, a susținut recent că statul român ar trebui să adopte o strategie mai agresivă în negocierea prețurilor energiei, bazându-se pe contractele bilaterale de fixare a tarifelor în avans. Această recomandare vine într-un context complex, marcat de incertitudini politice și economice, unde deciziile luate acum pot influența semnificativ stabilitatea bugetară a țării în anii următori.

Focality Iași: câștiguri în creștere, detalii pe Profit InsiderCredite în lei pentru firme: cererea rămâne slabă din cauza dobânzilor mariTaxele pentru cumpărăturile de pe Temu și Shein se calculează după numărul de articoleCum ne protejăm de inflație: lecție cu Costin Ciora, marți la 12:00

Expertul a subliniat că utilizarea acestor instrumente financiare ar putea oferi o protecție necesară împotriva volatilității piețelor globale, transformând astfel un risc major într-o certitudine calculabilă pentru bugetul de stat.

Conform declarațiilor sale, oferite exclusiv pentru DC News TV, Valente consideră că actualul mecanism de achiziționare a energiei lasă prea mult spațiu imprevizibilului. Prin extinderea acordurilor bilaterale, România și-ar asigura un flux constant de venituri sau cheltuieli cunoscute din timp, facilitând planificarea fiscală. Această abordare nu este doar o tehnică de gestionare a riscurilor, ci o necesitate strategică pentru a menține atractivitatea mediului de afaceri din România, mai ales în fața unor investitori străini care monitorizează cu atenție fiecare mișcare a guvernului.

Contextul în care această analiză a fost prezentată este unul tensionat, dominat de blocajul politic intern și de îngrijorările exprimate de partenerii financiari ai României. Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, a transmis recent investitorilor americani o mesaj clar: incertitudinea legată de formarea noului guvern constituie o sursă de stres mai mare decât situația pur financiară a țării.

Această percepție a fost consolidată de întâlnirile recente cu reprezentanți ai J. P. Morgan, unde s-a discutat despre recâștigarea predictibilității fiscale, un element esențial pentru fluxurile de capital străin.

În paralel cu dezbaterile politice, sectorul energetic traversează propriile provocări. Autoritățile românești au identificat o necesitate urgentă de a stoca cantități suplimentare de gaze naturale înainte de sezonul rece. Datele oficiale indică faptul că, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, stocurile actuale sunt mai mici cu aproximativ 380 de milioane de metri cubi. Nivelul de umplere al depozitelor a atins 79,19% din capacitatea totală, un indicator care cere o atenție sporită din partea operatorilor de piață și a regulatorilor.

Situația se complica și prin diversificarea surselor de aprovizionare cu motorină. România a început să importe acest produs energetic din rute noi, primind primele livrări din Albania și Tunisia la Portul Constanța. Această mișcare strategică vizează reducerea dependenței de furnizorii tradiționali, dar se înscrie într-un trend global în care capacitatea de rafinare devine un punct critic. Expertații avertizează că noua criză energetică nu este una de petrol brut, ci de produse rafinate, ceea ce poate declanșa o spirală de scumpiri în lanț, afectând costurile transportului și prețul alimentelor.

La nivel european, presiunea asupra resurselor este intensă. Se estimează că, în ultimul trimestru al anului, continentul va înregistra un deficit zilnic de 510.000 de barili de kerosen, combustibilul principal pentru aviație. Această lipsă resursă poate duce la o creștere a prețurilor biletelor de avion, impact direct simțit de pasagerii din România. În același timp, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a emis o prognoză pesimistă, estimând că economia României se va contracta cu 0,2% în 2026.

Această recesiune tehnică este atribuită scăderii consumului intern, a producției industriale și a salariilor reale, un trio negativ care definește peisajul economic imediat.

Pe plan legislativ, Parlamentul a avansat mai multe proiecte importante.

Unul dintre ele permite transformarea societăților agricole în cooperative fără

Unul dintre ele permite transformarea societăților agricole în cooperative fără a trece prin procedura de lichidare, o simplificare birocratică binevenită de sectorul rural. Proiectul a fost aprobat de Senat și urmează să devină lege.

În domeniul transparenței salariale, termenul pentru comunicarea salariului înainte de interviu a fost prelungit până la 17 octombrie, legislația rămânând încă în faza de dezbatere la Camera superioară.

Firmele din România se confruntă și cu oportunități fiscale noi. Un proiect de lege, care nu a devenit încă normativ, propune ca companiile să poată deduce o parte din valoarea voucherelor de vacanță acordate angajaților din impozitul pe profit.

Această măsură ar putea stimula mobilitatea forței de muncă și ar reprezenta un cadou fiscal pentru angajatori.

Totodată, ANAF este obligat să publice procedura detaliată pentru restituirea TVA, permițând firmelor care au avut codul de TVA anulat să recupereze sumele achitate pentru TVA și accize.

Un alt aspect vigilent al autorităților vizează registrul comerțului. Mihai Daraban a semnalat că aproximativ 360.000 de firme figurează ca active, dar nu au depus bilanțuri, o discrepanță care ridică întrebări privind transparența reală a economiei.

În domeniul infrastructurii, Guvernul a aprobat deschiderea unui nou punct vamal la Sighetu Marmației II – Bila Țerkva, facilitând transportul de mărfuri și traficul de camioane din Ucraina.

Evenimente internaționale influențează și ele dinamica regională. Republica Moldova a solicitat declararea stării de urgență în sectoarele de apă și energie, o mișcare care poate avea reverberații directe asupra sistemului energetic românesc. Președintele american Donald Trump a criticat dur situația Rusiei, afirmând că Moscova a pierdut controlul asupra producției de motorină, un factor care amplifică tensiunile pe piața globală a combustibililor.

În sfârșit, pe scena diplomatică și militară, China a testat simultan două avioane de luptă de generația a șasea, J-36 și J-XDS, care ar putea fi operaționale până în 2035. Această mișcare pune presiune asupra Europei, care riscă să rămână în urmă în cursa tehnologică.

Totodată, tranzacția de 20 de miliarde de dolari pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către fondul Carlyle rămâne blocată la Washington, lăsând rafinăria Petrotel închisă, deși piața europeană are o nevoie acută de capacitate de rafinare suplimentară.