Promisiunile fiscale ale noului guvern se lovesc de riscul unui blocaj bugetar în anul 2027

Statul se angajează să plătească datoriile!

Guvernul condus de Luca Niculescu a depus în Parlament un plan de guvernare care pune accentul pe stabilitate fiscală, un concept pe care companiile românește așteaptă de mult timp. Documentul promite că nu vor mai apărea taxe neașteptate, că taxa unică va rămâne neschimbată și că regimul IMCA va fi eliminat începând cu 1 ianuarie 2027.

În plus, se angajează să trateze contribuabilul corect ca pe un partener, nu ca pe un adversar. Totuși, o analiză realizată de CC Tax Advisory identifică o tensiune structurală în spatele acestor promisiuni. Anul 2027 se anunță ca cel mai greu test bugetar din acest ciclu politic.

Cu disparea fondurilor PNRR, cu ratele dobânzilor care ating aproape 3% din PIB și cu cheltuielile cu apărarea care urcă, plus indexarea pensiilor și eliminarea IMCA, toată această presiune trebuie absorbită într-o marjă de deficit de 5,2% din PIB (conform metodologiei ESA), fără a introduce impozite noi pentru cei care plătesc corect. Strategia se sprijină pe două piloni: reducerea cheltuielilor și creșterea conformării fiscale. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste două surse de venit nu este cuantificat numeric în document, o lacună semnalată de specialiștii din industria consultanței fiscale.

Pe plan pozitiv, eliminarea IMCA se impune ca cea mai importantă veste pentru mediul de afaceri.

Guvernul s-a angajat explicit să nu promove niciun act legislativ care să amâne, să suspende sau să modifice retragerea acestui regim, conform OUG nr. 89/2025. Impactul financiar al acestei decizii este deja integrat în bugetul de stat. Logică economică este clară: un impozit calculat pe cifra de afaceri penalizează activitatea economică, nu profitul real realizat.

A doua veste bună este instituirea predictibilității ca principiu scris în program.

Se promite că măsurile fiscale nu se vor schimba brusc și că orice modificare va fi însoțită de un studiu de impact publicat înainte de aprobare, cu consultarea obligatorie a mediului de afaceri.

Pentru investitori, această transparență valorează mai mult decât orice facilități de tipul reducerilor de taxe. A treia ancoră de stabilitate este menținerea cotei unice și a contribuțiilor pe muncă la nivelul actual.

Într-o perioadă marcată de incertitudine, orice semnal contrar ar putea accelera ieșirea capitalului din țară.

În al patra punct pozitiv, statul se angajează să plătească datoriile sale la timp. Programul prevede rambursarea TVA la termen, cu excepția cazurilor de suspiciune documentată de fraudă. Mai mult, se permite compensarea datoriilor statului față de firme prin obligațiile fiscale ale acestora. Se stabilește, de asemenea, un calendar clar pentru recuperarea concediilor medicale avansate de angajatori, o problemă de lichiditate critică pentru multe întreprinderi mici și mijlocii.

A cincea veste bună vizează sistemul de scoring fiscal: contribuabilii cu istoric bun vor beneficia de rambursări mai rapide, de mai puține controale și de eșalonări simplificate.

Se elimină raportarea financiară semestrială și declarațiile redundante, în timp ce declarațiile precompletate se extind.

În materie de prețuri de transfer, programul combină reguli mai stricte împotriva mutării artificiale a profiturilor cu acorduri de preț în avans (APA) la costuri reduse.

Aceasta este o abordare echilibrată, unde certitudinea devine accesibilă pentru toți jucătorii.

Exit tax-ul necesită clarificări urgente!

Din punct de vedere al prudenței bugetare, orice colectare peste așteptări este tratată ca rezervă, nu ca ipoteză de buget. Facilitățile fiscale primesc un termen de expirare și o evaluare obligatorie înainte de orice prelungire, o practică sănătoasă și rară în istoria fiscală românească.

Totuși, analiza scoate în relief o serie de probleme majore. În primul rând, ecuația bugetară pentru 2027 nu se închide pe hârtie.

Deși programul recunoaște că anul viitor este cel mai dificil, el nu specifică cuantumul economiilor din analizele de cheltuieli și nici veniturile așteptate din conformare. România pierde în prezent circa 30% din TVA potențială, iar reducerea acestui decalaj este menționată ca obiectiv, dar fără o țintă numerică precisă.

Istoria recentă arată un tipar recurent: când veniturile din conformare nu se materializează, deficitul se acoperă în mijlocul anului prin ordonanțe de urgență, ceea ce anulează predictibilitatea promisă.

În al doilea rând, impozitarea proprietății la valoarea de piață este un principiu corect, dar calendarul este vag. Expresia „până la finalul procesului de consolidare” nu constituie o dată clară. Proprietarii de imobile, atât persoane fizice cât și juridice, rămân în incertitudine privind cuantumul și momentul creșterii impozitului.

Lipsesc detaliile metodologice privind evaluarea și protecția proprietarilor cu venituri mici. În al treilea punct critic, formularea despre accize „cu bază lărgită” este ambiguă. Aceasta poate acoperi atât corecții tehnice, cât și introducerea de noi produse subiecte de acciză. Având o inflație de 6,61% în septembrie, orice majorare de acciză se va reflecta direct în prețurile de consum. În al patrulea problemă, revizuirea facilităților fiscale este anunțată, dar fără o listă specifică. Sectoarele care își planifică afacerile bazându-se pe aceste regimuri se află într-o zonă de incertitudine tocmai în perioada de bugetare pentru 2027.

În al cincilea punct critic, impozitul la ieșire (exit tax) necesită clarificări urgente. Pentru companii, această taxă există deja prin transpunerea Directivei ATAD. Dacă măsura se extinde și la persoanele fizice care își schimbă rezidența fiscală, se schimbă fundamental regimul fiscal personal. Contextul este sensibil: investițiile străine directe au scăzut de la 4,9 la 1,1 mld. euro în primele șapte luni ale anului 2026, iar antreprenorii români compară deja costurile de funcționare cu cele din vecina Bulgaria. În al șaselea problemă, regula privind averile nejustificate impune un termen de doar 6 luni pentru justificarea provenienței.

Totuși, Constituția, la articolul 44 alineatul (8), stipulează că averea dobândită licit nu poate fi confiscată și că licititatea se prezumă. Deși lupta împotriva evaziunii este legitimă, inversarea sarcinii probei printr-o lege ordinară ridică întrebări constituționale. În al șaptelea problemă, bonusul pentru ANAF legat de depășirea planului de încasări poate crea un conflict de interese.

Un mecanism de bonus-malus poate stimula exact comportamentul pe care programul vrea să-l elimine: decizii de impunere agresive, luate pentru a atinge țintele financiare. Un inspector plătit pe baza încasărilor nu poate fi perceput drept „partener” de către contribuabil.

În cele din urmă, programul prezintă și o serie de lacune semnificative. Documentul tăce despre regimul microîntreprinderilor, despre impozitarea dividendelor și despre cotele de TVA după majorările din 2025. Nu se precizează nici care dintre măsurile temporare vor rămâne efectiv temporare și până la ce dată. Pentru orice contribuabil care își construiește bugetul pe baza anului 2027, aceste Dr.

Cornelia Năstase, fondator și CEO al CC Tax Advisory, comentează: Programul descrie corect rolul statului ca partener al contribuabilului corect. Provocarea este că, în 2027, acest partener va avea nevoie de sume mari, iar programul nu explică sursele de finanțare.

Eliminarea IMCA este o veste excelentă, cu condiția ca să nu se revină asupra ei prin facilități tăiate, accize lărgite sau o reevaluare a proprietăților efectuată brusc.

Predictibilitatea nu se declară doar în programul de guvernare, ci se demonstrează în Monitorul Oficial, de preferință fără ordonanțe care intră în vigoare la 24-28 de ore de la publicare. Vom evalua acest program nu după promisiunile din octombrie, ci după ordonanțele care vor apărea sau nu în decembrie. Mediul de afaceri a învățat că riscul fiscal din România provine nu din cota de impozit, ci din schimbarea regulilor în timpul jocului.