Programul fiscal al Guvernului are o direcție corectă, dar cifrele pentru 2027 sunt nerealiste

Contribuabili cu istoric curat: rambursări mai rapide!

Politica fiscală a executivului român prezintă o orientare generală adecvată, însă proiecțiile pentru anul 2027 par nerealiste la nivel de detalii. Analiza realizată de CC Tax Advisory evidențiază o criză structurală la baza angajamentelor bugetare.

În anul 2027, se va încheia perioada de accesare a fondurilor din PNRR, iar costurile cu servicii de datorie vor atinge aproape 3% din produsul intern brut.

Simultan, se vor înregistra creșteri ale cheltuielilor pentru apărare, indexarea pensiilor și dispariția IMCA.

Toate aceste elemente trebuie să se încadreze într-o limită a deficitului de 5,2% din PIB (conform metodologiei ESA), fără a introduce taxe noi pentru contribuabilii care respectă regulile.

Strategia se sprijină pe două surse de venit: reducerea cheltuielilor și creșterea conformării. Niciuna dintre aceste componente nu este însă cuantificată în cifre precise.

Printre aspectele pozitive ale programului se numără eliminarea IMCA, considerată cea mai importantă veste fiscală a anului pentru sectorul companiilor.

Executivul declară explicit că nu va susține niciun act legislativ care să amâne, suspende sau schimbe retragerea impozitului pe cifra de afaceri, conform OUG nr. 89/2025.

Efectul fiscal este deja integrat în bugetul de stat. Acest tip de impozitare penalizează volumul de afaceri, nu profitul real, ceea ce încurajează activitatea economică sănătoasă.

Un alt element esențial este asumarea predictibilității ca principiu de guvernanță.

Autoritățile se angajează să evite modificări fiscale neprevăzute și să garanteze că măsurile tranzitorii rămân efectiv tranzitorii. Orice modificare viitoare a legislației fiscale va fi precedată de publicarea unui studiu de impact și de consultarea mediului de afaceri. Respectarea acestor promisiuni ar avea o valoare pentru investitori superioară oricărei facilități punctuale.

De asemenea, se păstrează cota unică de impozitare și se evită creșterea contribuțiilor la asigurări pe muncă. Aceste două decizii funcționează ca ancore de stabilitate într-o perioadă în care orice semnal contrar ar accelera exodul de capital din țară.

Un alt punct pozitiv este atitudinea statului față de datoriile sale. Programul include rambursarea TVA la termen, cu posibilitatea suspendării doar în cazuri documentate de fraudă. Executivul poate compensa datoriile față de firme cu obligațiile fiscale ale acestora. De asemenea, se stabilește un calendar pentru recuperarea concediilor medicale avansate de angajatori.

Pentru numeroasele IMM-uri, aceste probleme de lichiditate sunt critice pentru supraviețuirea afacerii.

Contribuabilii cu un istoric fiscal curat vor beneficia de un scoring pozitiv: rambursări mai rapide, reducerea numărului de controale și posibilitatea eșalonării datoriei. Se elimină obligația de raportare financiară semestrială și se reduc declarațiile redundante, extinzându-se utilizarea declarațiilor precompletate.

În domeniul prețurilor de transfer, se propune un echilibru între aplicarea fermă a regulilor împotriva mutării artificiale a profiturilor și accesul mai ușor la acordurile de preț în avans (APA). Este corect ca regulile să fie aplicate strict și ca certitudinea să fie accesibilă pentru toate companiile.

Din perspectiva prudenței bugetare, orice depășire a încasărilor față de plan este tratată ca o rezervă, nu ca o ipoteză de buget. Facilitățile fiscale existente primesc un termen de expirare clar și o evaluare obligatorie înainte de orice prelungire.

Aceste măsuri de disciplină fiscală sunt sănătoase și rare în istoria recentă a guvernelor din România.

Totuși, există mai multe aspecte care necesită atenție. În primul rând, ecuația bugetară pentru 2027 nu se închide corect pe hârtie.

Revizuirea facilităților fiscale: ce se propune?

Deși programul recunoaște că bugetul pentru 2027 va fi cel mai dificil în acest ciclu, el nu precizează cuantumul economiilor din analizele de cheltuieli sau veniturile din conformare.

România pierde aproximativ 30% din potențialul de TVA din cauza decalajului dintre cifrele oficiale și realitatea. Reducerea acestui gap este menționată ca obiectiv, dar fără o țintă numerică clară. Istoria ultimilor ani arată un tipar: când veniturile așteptate din conformare nu se materializează, deficitul se acoperă la mijlocul anului prin ordonanțe.

În acest scenariu, predictibilitatea promisă se pierde imediat.

În al doilea rând, impozitarea proprietății la valoare de piață este un principiu corect, dar calendarul de implementare este vag.

Expresia „până la finalul procesului de consolidare” nu constituie un program temporal clar. Persoanele fizice și companiile care dețin active imobiliare nu știu cu cât și când va crește factura fiscală. Lipsesc informații despre metodologia de evaluare și despre protecția proprietarilor cu venituri mici sau active nelichide.

În al treilea loc, se vorbește despre accize cu o bază mai largă. Această formulare poate acoperi atât corecții tehnice, cât și introducerea de produse noi sub regimul de acciză. Ținând cont de o inflație de 6,61% înregistrată în septembrie, orice creștere a accizelor se va transmite direct în prețurile la consum și va alimenta inflația.

În al patrulea loc, se propune revizuirea facilităților fiscale, dar fără o listă specifică. Deși principiul este corect, programul nu detaliază ce facilități vor fi supuse revizuirii. Sectoarele economice care își construiesc planurile de afaceri bazate pe aceste regimuri se află într-o zonă de incertitudine, tocmai în perioada în care se elaborează bugetul pentru 2027.

În al cincilea loc, se introduce un impozit la ieșire (exit tax). Pentru companii, acest impozit există deja prin transpunerea Directivei ATAD. Dacă măsura se extinde la persoanele fizice care își schimbă rezidența fiscală, se modifică fundamental cadrul legal. Contextul este sensibil: investițiile străine directe au scăzut de la 4,9 la 1,1 mld. euro în primele șapte luni ale anului 2026, iar antreprenorii români compară deja costurile cu cele din Bulgaria. Această măsură necesită o clarificare urgentă pentru a evita efecte nedorite.

În al șaselea loc, se propune o procedură pentru averile nejustificate, cu un termen de 6 luni pentru justificare. Totuși, Constituția, la articolul 44 alin. (8), stabilește că averea dobândită licit nu poate fi confiscată și că licititatea se prezumă. Lupta împotriva evaziunii este legitimă, dar răsturnarea sarcinii probei printr-o lege ordinară ridică întrebări de legalitate.

În al șaptelea loc, se prevede un bonus pentru ANAF legat de depășirea planului de încasări. Acest mecanism de stimulare poate încuraja exact comportamentul pe care programul declară că vrea să-l elimine: decizii de impunere agresive, luate pentru a atinge țintele.

Un inspector a cărui remunerație depinde de încasări nu poate fi perceput de contribuabil ca un partener echitabil.

Programul rămâne tăcut despre regimul microîntreprinderilor, despre impozitarea dividendelor și despre cotele de TVA aplicabile după majorările din 2025. De asemenea, nu se precizează care dintre măsurile temporare vor rămâne efectiv temporare și până la ce dată.

Pentru un contribuabil care își elaborează bugetul pentru 2027, aceste Programul descrie corect rolul statului: să fie partenerul contribuabilului corect. Provocarea rezidă în faptul că, în 2027, acest partener va fi în nevoie de sume mari, iar programul nu explică sursele de finanțare.

Retrângerea IMCA este o veste excelentă pentru companii, cu condiția ca ea să nu fie anulată ulterior prin tăieri de facilități, accize extinse sau o reevaluare bruscă a proprietăților.

Predictibilitatea nu se proclamă în documentul de guvernare, ci se dovede în Monitorul Oficial, ideal fără ordonanțe care intră în vigoare la 24-28 ore de la publicare.

Evaluarea acestui program nu va fi făcută pe baza promisiunilor din octombrie, ci pe baza ordonanțelor care vor apărea sau nu în decembrie. Mediul de afaceri a înțeles în ultimii ani că riscul fiscal din România nu provine din nivelul cotelor de impozitare, ci din schimbarea regulilor în timpul jocului, a declarat Cornelia Năstase, fondator și CEO al CC Tax Advisory.

Concluzia finală a CC Tax Advisory pentru programul de guvernare este: direcția strategică obține 8/10, credibilitatea aritmetică 5/10, iar claritatea pentru contribuabil 6/10.