Programul fiscal al Guvernului Niculescu: direcție corectă, dar cifre nerealiste pentru 2027

Debirocratizarea și nota fiscală pozitivă completează tabloul măsurilor bune!

Analiza recent publicată de CC Tax Advisory scoate în evidență o realitate complexă referitoare la strategia fiscală propusă de potențialul Cabinet condus de Luca Niculescu: deși viziunea generală este corect orientată, calculele pentru orizontul anului 2027 prezintă discrepanțe majore. Experții subliniază că viitoarea echipă guvernamentală se va confrunta cu provocări financiare uriașe.

Mai exact, în anul 2027, țara noastră va fi lipsită de fondurile nerambursabile prin PNRR, costul împrumuturilor statului va urca la aproximativ 3% din produsul intern brut, sumele alocate pentru apărare vor spori, pensiile vor beneficia de indexare, iar impozitul pe cifra de afaceri va fi anulat.

Toate aceste presiuni financiare trebuie gestionate în timp ce deficitul bugetar trebuie menținut la 5,2% din PIB, conform metodologiei ESA, și fără a introduce taxe suplimentare pentru cetățenii și firmele corecte.

Documentul analizează două pârghii principale pentru alimentarea bugetului: reducerea cheltuielilor și o mai bună conformare la plată.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste două direcții nu beneficiază de cuantificări clare sau de o defalcare detaliată.

Pe fondul acestor incertitudini, documentul guvernamental conține și aspecte extrem de favorabile mediului de afaceri.

Cel mai important succes de pe agenda fiscală actuală îl reprezintă dispariția completă a impozitului pe cifra de afaceri, o veste excelentă pentru sectorul privat.

Strategia menționează ferm că Executivul nu va susține nicio inițiativă legislativă menită să amâne, să suspende sau să modifice abrogarea stabilită prin Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, impactul financiar fiind deja integrat în calculele bugetare.

Această taxă era profund inechitabilă, penalizând volumul activității economice în loc să impoziteze câștigul efectiv.

De asemenea, predictibilitatea este ridicată la rang de principiu fundamental. Actul promite stoparea schimbărilor fiscale neanunțate, asigurând totodată că reglementările cu caracter temporar își vor păstra această natură.

Orice modificare a regimului fiscal va fi precedată de un studiu de impact făcut public și va fi supusă dezbaterii publice alături de patronate și companii.

Pentru investitori, respectarea unor astfel de angajamente are o valoare mult mai mare decât orice schemă de ajutor de stat.

Un alt pilon esențial îl constituie menținerea cotei unice și a nivelului actual al contribuțiilor sociale pentru salariați.

Aceste elemente reprezintă puncte de sprijin vitale într-un moment în care orice mesaj contrar ar putea declanșa un nou val de plecări ale capitalului autohton și străin.

În plus, noua viziune promite că statul își va onora plățile restante. Restituirea TVA-ului se va face la scadență, singura excepție fiind reprezentată de cazurile în care există suspiciuni justificate de fraudă. Autoritățile vor permite compensarea datoriilor pe care le au față de companii cu obligațiile fiscale ale acestora către buget. În același timp, se va stabili un grafic precis pentru decontarea concediilor medicale achitate în avans de patroni, acestea reprezentând probleme acute de lichiditate pentru numeroase întreprinderi mici și mijlocii.

Debirocratizarea și introducerea unui sistem de notare fiscală pozitivă completează tabloul măsurilor pozitive. Firmele cu o reputație ireproșabilă vor beneficia de returnări rapide ale taxelor, de un număr redus de controale și de posibilități simplificate de eșalonare a datoriilor.

Raportarea financiară intermediară, realizată la șase luni, va fi eliminată împreună cu diverse declarații redundante, în timp ce formularele precompletate vor fi extinse.

În ceea ce privește prețurile de transfer, documentul propune un echilibru judicios. Sunt îmbinate norme mai riguroase împotriva transferului artificial al profiturilor cu proceduri mai accesibile și mai ieftine pentru obținerea unor acorduri de preț în avans.

Este absolut normal ca legislația să fie aplicată cu fermitate, iar predictibilitatea să devină o certitudine pentru mediul economic.

Totodată, prudența fiscală este un alt punct forte. Veniturile colectate peste estimările inițiale vor fi tratate drept fonduri de rezervă, nu ca surse de cheltuieli în planul bugetar.

Facilitățile fiscale vor avea termene clare de valabilitate și vor fi obligatoriu evaluate înainte de o eventuală prelungire, un comportament rar întâlnit în trecutul guvernamental românesc, dar extrem de sănătos.

Cu toate acestea, există și numeroase puncte vulnerabile. Ecuația bugetară pentru anul 2027 refuză să se închidă logic pe hârtie.

Accizele cu bază lărgită îngrijorează!

Deși textul recunoaște că acesta va fi cel mai complicat buget din întregul ciclu de guvernare, el omite să specifice ce sume vor proveni din economiile generate de auditul cheltuielilor și ce sume vor fi aduse de o mai bună colectare.

Țara noastră pierde în continuare circa 30% din potențialul de încasare a TVA, iar diminuarea acestui decalaj figurează doar ca o intenție, lipsită de o țintă cifrată.

Istoricul ultimilor ani demonstrează un obicei periculos: atunci când veniturile preconizate din conformare lipsesc, deficitul este peticit la mijlocul anului prin ordonanțe de urgență, moment în care predictibilitatea mult-promisă devine o amintire.

O altă problemă majoră vizează impozitarea proprietăților la valoarea reală de piață. Deși principiul este corect, calendarul este extrem de vag. Sintagma „până la finalul procesului de consolidare” nu poate fi considerată un termen asumat. Atât cetățenii, cât și firmele cu portofolii imobiliare nu dețin informații clare despre momentul majorării taxelor sau despre cuantumul acestora. Mai mult, lipsesc detaliile privind metodologia de evaluare și mecanismul de protecție pentru persoanele cu venituri modeste și proprietăți ilichide.

Accizele cu o bază lărgită reprezintă un alt motiv de îngrijorare.

Această formulare ambiguă poate ascunde atât ajustări tehnice de natură administrativă, cât și introducerea unor categorii complet noi de bunuri taxate.

Având în vedere că inflația a ajuns la 6,61% în luna septembrie, orice majorare a accizelor se va reflecta imediat în prețurile finale de la raft, alimentând inflația.

Revizuirea facilităților fiscale fără publicarea unei liste concrete aduce de asemenea confuzie. Chiar dacă ideea este binevenită, documentul omite să indice sectoarele vizate de aceste tăieri. Ramurile economice care își fundamentează planurile de afaceri pe aceste regimuri speciale rămân blocate într-o zonă de incertitudine tocmai în plină perioadă de configurare a bugetului pentru 2027.

Impozitul la ieșire (exit tax) ridică semne de întrebare similare. Pentru companii, această taxă este deja reglementată prin implementarea Directivei europene ATAD. Însă o eventuală extindere a acestei măsuri asupra cetățenilor români care decid să își mute rezidența fiscală în afara țării ar reprezenta o transformare radicală. Un asemenea semnal ar fi extrem de nociv, mai ales în contextul în care investițiile străine directe au scăzut dramatic de la 4,9 miliarde de euro la 1,1 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026, iar antreprenorii locali analizează deja avantajele mutării activității în state vecine precum Bulgaria.

Această prevedere necesită explicații urgente.

Combaterea averilor nejustificate ascunde un termen de șase luni care generează serioase semne de întrebare constituționale. Planul obligă contribuabilii să demonstreze legalitatea propriilor bunuri în cel mult o jumătate de an.

Totuși, articolul 44, alineatul 8 din Constituția României stipulează clar că averile obținute în mod cinstit nu pot fi confiscate, iar caracterul licit al dobândirii este prezumat prin lege.

Deși combaterea evaziunii fiscale este un obiectiv legitim, inversarea sarcinii probei printr-o simplă lege ordinară este profund ilegală.

Mecanismul de bonusare a inspectorilor ANAF în funcție de depășirea planului de încasări este privit și el cu rezerve.

Această abordare de tip bonus-malus riscă să stimuleze exact practicile nocive pe care Executivul declară că vrea să le elimine: emiterea unor decizii de impunere abuzive și agresive doar pentru atingerea indicatorilor de performanță.

Un funcționar fiscal motivat exclusiv de valoarea sumelor recuperate nu va fi niciodată perceput drept un partener de către contribuabil.

Analiza subliniază și omisiunile importante din programul guvernamental. Textul nu menționează nimic despre regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor, despre impozitarea dividendelor sau despre cotele de TVA valabile după creșterile operate în 2025.

De asemenea, nu se precizează care dintre așa-zisele măsuri temporare vor fi eliminate cu certitudine și până la ce dată.

Pentru un antreprenor care își creionează bugetul pentru 2027, aceste Conform precizărilor făcute de Cornelia Năstase, fondator și CEO al CC Tax Advisory, programul descrie corect rolul ideal pe care statul ar trebui să îl aibă, și anume acela de partener al contribuabilului onest.

Dificultatea majoră apare însă în anul 2027, când acest partener va avea nevoie disperată de lichidități, fără ca documentul să indice clar proveniența acestora.

Desființarea impozitului pe cifra de afaceri constituie o veste formidabilă pentru mediul de afaceri, cu condiția ca sumele respective să nu revină pe ușa din dos prin eliminarea altor facilități, prin lărgirea bazei de impozitare a accizelor sau prin reevaluări intempestive ale imobilelor. Predictibilitatea nu se proclamă în programele electorale sau de guvernare, ci se validează prin publicarea în Monitorul Oficial, de preferință evitând adoptarea unor ordonanțe care produc efecte la doar 24-28 de ore de la lansare.

Comunitatea de afaceri a înțeles din experiența ultimilor ani că principalul risc fiscal din România nu derivă din nivelul cotelor de impozitare, ci din modificarea regulilor în plin joc economic.

În urma evaluării, CC Tax Advisory a acordat programului analizat următoarele calificative: direcția generală primește 8 din 10, credibilitatea calculelor aritmetice este cotată cu 5 din 10, în timp ce claritatea oferită contribuabilului obține un scor de 6 din 10.