Alexandru Nazare mută fondurile europene și deficitul în centrul bugetului

Bani europeni și disciplină fiscală?

Ministerul Finanțelor croiește bugetul de anul viitor sub semnul unor cheltuieli tot mai mari pentru investiții, servicii publice și apărare, dar și al unei schimbări majore de placă în privința banilor europeni, odată cu închiderea PNRR.

Salariul mediu trece de 5.700 de lei, dar puterea de cumpărare rămâne în urmăAdio supraimpozitare? O nouă inițiativă vrea să repare „eroarea” contractelor part-timeANAF introduce un sistem de clasificare a firmelor în funcție de riscul fiscalDobânda BNR la 6,5% și costul real al creditului ipotecar în 2026

Această strategie a fost pusă pe masă de ministrul Alexandru Nazare în urma unei întâlniri avute la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate. Pe agenda discuțiilor s-au aflat atât starea finanțelor publice din România și cererile de plată numerele 5 și 6 din PNRR, cât și finanțarea prin instrumentul SAFE și marile provocări bugetare ale viitorului an.

Nazare a subliniat că progresele făcute până acum în zona consolidării fiscale trebuie sprijinite prin disciplină financiară strictă și o gestionare atentă a riscurilor în ultimele luni ale anului. Mai mult, calendarul investițiilor și al plăților trebuie mufat direct la robinetul banilor europeni, astfel încât statul să nu mai pună o presiune uriașă pe împrumuturile de pe piețe.

„Din perspectiva Ministerului Finanțelor, este esențial să conectăm calendarul de investiții și plăți cu disponibilitatea reală a finanțării europene, pentru a limita presiunea asupra piețelor și pentru a asigura previzibilitatea necesară derulării programelor”, a punctat ministrul. Până în prezent, Comisia nu a agreat stabilirea unui plan de restructurare în acest sens.

Pe lista factorilor care vor cântări greu în construcția bugetară se află menținerea unui ritm susținut al investițiilor publice, costurile de operare și finanțare a serviciilor publice, evoluția cheltuielilor de personal și a pensiilor, dar și nevoia de bani suplimentari pentru apărare și programul SAFE.

Ce aruncă în aer calculele de la Finanțe?

În plus, arhitectura finanțării europene se schimbă odată cu finalizarea PNRR, ceea ce obligă ministerul să găsească urgent alte resurse pentru a susține investițiile mai departe. În viziunea ministrului, bugetul nu poate fi o simplă adunare a doleanțelor venite de la instituțiile statului.

Este nevoie de o radiografie realistă a veniturilor, a datoriilor deja asumate și a spațiului fiscal disponibil, urmată de o triere clară a cheltuielilor înainte ca bugetul să primească lumina verde. În același context, Nazare a insistat că lucrurile legate de masa salarială din sistemul public și de pensii trebuie lămurite din timp, pentru ca deciziile să se vadă într-un cadru bugetar previzibil.

Saltul cheltuielilor pentru apărare și folosirea instrumentului SAFE trebuie trecute într-un plan pe mulți ani, care să ia în calcul atât șantierul investițiilor, cât și impactul direct asupra deficitului, a datoriei publice și a necesarului de împrumut.

În paralel, curățarea deficitului trebuie să rămână o misiune credibilă în fața partenerilor europeni, a investitorilor și a agențiilor de rating. Fără consecvență în scăderea deficitului, ratingul de țară e pus în pericol, accesul la finanțare devine mai scump, iar costurile urcă atât pentru stat, cât și pentru companii.

„România are nevoie de un buget care să răspundă presiunilor reale, fără să genereze noi derapaje”, a transmis Alexandru Nazare, creionând portretul unui buget bazat pe responsabilitate, investiții și disciplină fiscală continuă.