Bani mai mulți, coș de cumpărături mai gol?
Românii trec printr-o perioadă dificilă, marcată de o realitate economică paradoxală: deși salariile nominale cresc, puterea de cumpărare continuă să se topească. Septembrie 2026 a marcat un record negativ, fiind a 15-a lună consecutivă în care câștigul salarial real a scăzut.
Salariul mediu trece de 5.700 de lei, dar puterea de cumpărare rămâne în urmă
Adio supraimpozitare? O nouă inițiativă vrea să repare „eroarea” contractelor part-time
ANAF introduce un sistem de clasificare a firmelor în funcție de riscul fiscal
Dobânda BNR la 6,5% și costul real al creditului ipotecar în 2026Datele Institutului Național de Statistică arată că, deși salariul mediu net a ajuns la 5.717 lei — o creștere de 5% față de anul trecut — acești bani nu reușesc să țină pasul cu scumpirile din magazine.
În termeni reali, adică dacă raportăm veniturile la inflație, românii au câștigat cu 1,5% mai puțin decât în septembrie 2025. Deși față de luna august 2026 a existat o ușoară creștere nominală de 0,5%, indicele câștigului salarial real a coborât la 99,7%, confirmând că inflația „mănâncă” orice majorare salarială.
Discrepanțele dintre sectoare sunt tot mai vizibile.
Cine câștigă și cine pierde în această economie?
În topul câștigurilor rămân IT-iștii și consultanții, cu o medie de 13.513 lei, urmați îndeaproape de angajații din extracția petrolului și a gazelor naturale, cu 13.336 lei.
La polul opus, cei mai prost plătiți rămân angajații din servicii (2.982 lei) și cei din pescuit și acvacultură (3.005 lei).
Deși salariul mediu brut a urcat ușor la 9.532 lei, adică cu 35 de lei mai mult față de august, această sumă este infimă în fața scumpirilor. Analiza pe sectoare arată salturi spectaculoase în industria petrolieră, unde salariile au crescut cu peste 12-13%, dar și prăbușiri notabile în alte domenii.
De exemplu, sectorul jocurilor de noroc a înregistrat o scădere de 9,3%, în timp ce producția media, transporturile și serviciile juridice au pierdut între 5,5% și 7% din veniturile medii.
În ceea ce privește sectorul bugetar, schimbările au fost timide. Sănătatea și administrația publică au raportat scăderi ușoare, de 0,5%, respectiv 0,2%, în timp ce învățământul a reușit o creștere modestă de 1%. Aceste cifre confirmă un trend îngrijorător: indiferent de sectorul de activitate, inflația continuă să erodeze standardul de viață al românilor.
