Cât câștigă vârfurile din tehnologie?
Compania Tudor Tech, fondată de antreprenorul Mircea Tudor și specializată în tehnologii avansate de imagistică medicală prin raze X, plătește salarii surprinzător de mari pentru echipa sa din România. Potrivit estimărilor venite chiar de la „șef”, specialiștii în cercetare și arhitectură software încasează lunar sume între 12.000 și 15.000 de euro.
Cât din venitul lunar ar trebui să aloci pentru chirie sau rată?
Evoluția indicelui IRCC și noile valori pentru creditele bancare
Finanțele Franței, în cea mai adâncă criză din ultimul deceniu și jumătate
Salariul minim din 2026 aduce costuri noi pentru angajatori și schimbări la taxeO astfel de politică salarială face parte dintr-o strategie clară: aceea de a ține creierele luminate în țară, fără a face rabat de la calitate doar pentru că suntem în Est.
Într-un interviu acordat Ziarului Financiar în Elveția – în marja unei delegații organizate de Camera de Comerț Elveția România (CCE-R) –, Mircea Tudor a aruncat o „bombă” de culise: în compania lui, sunt cercetători care câștigă mai mult decât propria echipă de conducere. Când vine vorba de experți de nișă (fizicieni nucleari, matematicieni pe algoritmi sau genii în software), banii puși pe masă trebuie să fie la nivel occidental ca să-i faci să rămână.
De ce nu e totul atât de ieftin pe cât pare?
Aceeași rețetă se aplică atât în fabrica din Saint-Imier, Elveția, cât și acasă, în România.
Chiar dacă diferențele salariale față de vestul Europei bat la ochi pentru anumite categorii, antreprenorul trage un semnal de alarmă: avantajul economic al României se topește destul de repede când pui pe foaie toate costurile operaționale ale unei afaceri globale. Iar compania nici nu duce lipsă de bătăi de cap logistice, având în vedere că fabrica din Elveția încă își revine după un incendiu serios izbucnit în vară.
La nivel de echipă, cifrele arată că Tudor Tech mizează puternic pe români: 128 de angajați sunt în România, iar 36 în Elveția. O bilă albă pentru diaspora și flexibilitatea companiei?
Mai e școala românească o pepinieră de talente?
Peste jumătate din oamenii care lucrează pe tărâm elvețian sunt, de fapt, cetățeni români.
Profitând de cadrul elvețian, Mircea Tudor a luat apărarea școlii românești, bătând obrazul celor care o critică la fiecare colț. Din perspectiva sa, sistemul educațional de la noi livrează în continuare valoare, iar cercetătorii de azi culeg roadele unor promoții excelente din ultimele decenii.
Tinerii care ies de pe băncile facultăților vin cu o bază solidă, transformând treptat România într-un pol tehnologic de ocolit cu greu pe harta Europei.
