Iluzia creșterii veniturilor?
Românii se confruntă cu un paradox frustrant: deși salariile medii au depășit pragul psihologic de 5.700 de lei, inflația continuă să „muște” din bugetele gospodăriilor.
Adio supraimpozitare? O nouă inițiativă vrea să repare „eroarea” contractelor part-time
ANAF introduce un sistem de clasificare a firmelor în funcție de riscul fiscal
Dobânda BNR la 6,5% și costul real al creditului ipotecar în 2026
Salariile cresc doar pe hârtie: Românii pierd putere de cumpărare pentru a 15-a lună la rândAceastă tensiune între cifrele de pe fluturașul de salariu și prețurile de la raft arată că majorările nominale sunt, în multe cazuri, doar o victorie pe hârtie.
Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, venitul mediu net a ajuns în septembrie 2026 la 5.717 lei. Este o creștere de 29 de lei față de luna precedentă, adică un avans modest de 0,5%. În același timp, salariul brut a urcat la 9.532 de lei, o majorare de 35 de lei. Dincolo de optimismul cifrelor, realitatea este alta: puterea de cumpărare a scăzut cu 1,5% într-un singur an. Practic, deși primim mai mulți bani, aceștia ne permit să cumpărăm mai puține bunuri și servicii decât acum 12 luni.
Cine câștigă și cine pierde?
Prăpastia dintre sectoarele economice rămâne uriașă. În topul veniturilor domină în continuare IT-ul, unde programatorii și consultanții încasează, în medie, 13.513 lei. Pe locul secund se află industria petrolului și a gazelor naturale, cu 13.336 de lei. La polul opus, angajații din servicii și cei din sectorul pescuitului și acvaculturii se zbat la limita de jos a grilei salariale, cu medii de 2.982 lei, respectiv 3.005 lei.
Diferența dintre un angajat din IT și unul din servicii este, așadar, de peste 10.500 de lei – o discrepanță care arată cât de fragmentată este piața muncii din România.
În ceea ce privește evoluția lunară, cifrele au fost impulsionate de bonusuri și prime, nu neapărat de creșteri ale salariului de bază. Extracția petrolului și a gazelor a raportat un salt spectaculos de 13,4%, urmată de fabricarea produselor din prelucrarea țițeiului, cu 12,7%. Alte industrii, precum metalurgia sau prelucrarea pielăriei, au bifat creșteri între 5,5% și 10%. Aceste variații trebuie însă privite cu prudență: ele includ adesea prime ocazionale sau dividende, mascând uneori stagnarea veniturilor de bază. Datele INS confirmă, în esență, că media națională este doar o cifră statistică ce ascunde inegalități majore între angajații din diferite ramuri economice.
