Pe lângă incertitudinile macroeconomice?
Pesimismul economic atinge cote alarmante în rândul investitorilor individuali din România, chiar dacă aceștia își mențin pozițiile pe piață. Datele recente indică o deteriorare continuă a încrederei în viitorul economic al țării, o tendință care se accentuează de la un trimestru la altul.
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursăConform ultimelor analize, 69% dintre participanții la sondaj au afirmat că nu au încredere în perspectivele economiei românești, o cifră care înregistrează o creștere modestă față de 68% înregistrată la finalul celui de-al doilea trimestru al anului curent.
Această eroziune a optimismului nu este izolată, ci reflectă o schimbare mai amplă în percepția riscurilor externe.
Un număr tot mai mare de investitori consideră acum că starea economiei naționale reprezintă principalul pericol pentru portofoliile lor, o proporție care a crescut cu trei puncte procentuale față de perioada anterioară.
Analizând detaliat factorii percepuți ca fiind cele mai mari amenințări externe, se conturează un tablou complex. Inflația rămâne un subiect dominant, fiind semnalată de 25% dintre respondenți. Aproape la fel de îngrijorați sunt cei care indică starea economiei românești, inclusiv posibilitatea unei recesiuni, menționată de 24% din eșantion. Starea economiei globale a fost, de asemenea, identificată ca un risc semnificativ de către 21% dintre participanți.
Contextul actual pare a fi un catalizator pentru această neîncredere, criza politică generată de demiterea guvernului Bolojan, combinată cu faptul că România înregistrează cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, explicând în mare măsură de ce sentimentele negative cresc.
Pe măsură ce tensiunile politice se intensifică, probabilitatea ca agențiile de rating internaționale să retrogradeze nota României devine tot mai reală. Acest scenariu ar putea determina investitorii să adopte o atitudine mult mai precaută în gestionarea activelor lor.
Pe lângă incertitudinile macroeconomice, s-a observat o ușoară erodare a încrederii în indicatori personali precum veniturile, nivelul de trai și costul vieții, o consecință probabilă a persistenței inflației. În trimestrul al treilea al anului 2026, doar 62% dintre investitorii individuali români se declarau încrezători în stabilitatea veniturilor și a nivelului lor de trai. Această cifră reprezintă o scădere față de 63% înregistrat în trimestrul precedent și este semnificativ mai mică decât cele 66% înregistrate la finalul anului trecut. Este de reținut faptul că acest nivel de 62% constituie cel mai scăzut indicator din momentul lansării acestui tip de sondaj, acum trei ani.
Similar, în ceea ce privește siguranța locului de muncă, ultimele date arată o stagnare a încrederii, cu 70% dintre respondenți exprimând optimism, un alt minim istoric din ultimii trei ani de monitorizare.
În ciuda acestor semnale negative legate de contextul local, există o notă pozitivă legată de încrederea investitorilor în propriile lor strategii. Rezultatele ultimului studiu trimestrial evidențiază o creștere a încrederii în portofoliile de investiții personale, cu 77% dintre participanți declarând că au încredere în ele, față de doar 73% în trimestrul anterior.
Această evoluție sugerează că investitorii identifică oportunități de piață chiar și în condiții de incertitudine internă. Din punct de vedere al structurii de alocare a activelor, 51% dintre investitori dețin criptoactive, iar 49% dețin acțiuni listate pe piața locală. Acțiunile străine sunt deținute de 41% dintre participanți, în timp ce obligațiunile locale apar în portofoliile a 40% dintre ei.
Lichiditățile, incluzând conturile de economii, sunt păstrate de aproape 72% dintre investitori, o cifră care subliniază importanța flexibilității financiare.
O tendință notabilă o reprezintă revenirea interesului pentru criptoactive.
Ce direcții preferă investitorii pentru alocarea suplimentară de capital?
După ce, în trimestrul precedent, pentru prima dată în ultimii trei ani, mai puțin de jumătate (42%) dintre investitorii români dețineau astfel de active, probabil influențat de scăderea prețului Bitcoin-ului, aprecierea recentă a monedei digitale la peste 80.000 de dolari a determinat o parte din investitori să revină pe piața digitală.
Când li s-a pus întrebarea dacă intenționează să își mărească investițiile în următoarele trei luni, 42% dintre investitorii individuali români au În contrast, 50% au declarat că vor păstra status quo-ul, fără nicio modificare a pozițiilor actuale.
Doar o minoritate de 8% dintre investitori planifică reducerea expunerii lor, ceea ce confirmă faptul că majoritatea covârșitoare a participanților își menține prezența pe piață, indiferent de volatilitate.
Din perspectiva direcțiilor preferate pentru alocarea suplimentară de capital, acțiunile străine conduc clasamentul, dorite de 18% dintre investitori. Urmează activele lichide, inclusiv conturile de economii, menționate de 15%, iar criptoactivele sunt vizate de 14%. Acțiunile tranzacționate la Bursa de Valori din București atrag interesul a 13% dintre participanți, în timp ce investițiile alternative, precum imobiliarele și capitalul privat, sunt preferate de 9%.
Valutele sunt vizate de 8% dintre investitori.
O schimbare interesantă o reprezintă scăderea interesului pentru obligațiunile naționale, care a coborât la 6%, față de 10% în trimestrul anterior, o mișcare care poate fi atribuită incertitudinii generate de anunțurile privind ratingul de credit al României.
La nivel sectorial, tehnologia rămâne domeniul preferat pentru extinderea investițiilor, cu 18%, urmată de sectorul energetic și cel al serviciilor financiare, fiecare cu 15%. Utilitățile sunt vizate de 9%, iar imobiliarele de 8%.
Se remarcă o ușoară creștere a interesului pentru instituțiile financiare comparativ cu perioada anterioară, ratelor ridicate ale dobânzilor putând servi drept catalizator pentru această atractivitate.
Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață la etoro, oferă contextul acestor date. Etiro este o platformă de tranzacționare și investiții care permite utilizatorilor să gestioneze portofoliile, să partajeze cunoștințe și să învețe din experiența celorlalți. Fondată în 2007, compania și-a propus să deschidă piețele globale, facilitând tranzacționarea și investițiile într-un mod simplu și transparent. Astăzi, etoro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. Filosofia centrală a platformei este puterea schimbului de cunoștințe și succesul obținut prin investiții collaborative. Pentru a susține această viziune, a fost creată o comunitate de investiții colaborativă, echipată cu instrumente necesare dezvoltării competențelor și creșterii veniturilor.
Pe platforma etoro, utilizatorii au acces la o gamă largă de active tradiționale și inovatoare, având opțiunea de a tranzacționa direct, de a investi într-un portofoliu gestionat sau de a copia strategiile altor investitori.
Această comunicare este elaborată exclusiv în scopuri informative și educative, nefiind un sfat de investiții, o recomandare personalizată, o ofertă sau o solicitare de a cumpăra sau vinde instrumente financiare. Materialul a fost pregătit fără a lua în considerare obiectivele specifice de investiții ale destinatarului sau situația sa financiară particulară, și nu a fost redactat conform cerințelor legale și de reglementare aplicabile promovării cercetărilor independente.
Orice referire la performanțele anterioare sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu trebuie considerată un indicator garantat al rezultatelor viitoare.
Nici etoro, nici Economica. net nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea sau completarea totală a informațiilor conținute în acest raport.


