România a închis decalajul cu UE, dar nu valorifică pe deplin resursele pentru creștere economică

O altă oportunitate identificată este creșterea ratei de participare la piața

România a reușit să închidă o parte semnificativă din distanța economică care o despartea de restul Uniunii Europene, dar nu reușește să exploateze la potențialul maxim avantajele pe care le deține în sectorul energetic, în tehnologie, în capitalul uman și în poziția sa strategică. Experții de la ING susțin că lipsa de încredere și dificultatea de a converti aceste atuuri în rezultate stabile acționează ca o frână asupra potențialului țării. Această analiză, publicată pe platforma Think ING, este semnată de Marieke Blom, economist-șef și director global de cercetare la ING Group, și de Valentin Tătaru, economist-șef al ING România. Autorii caracterizează România ca fiind „elevul talentat” al continentului, o țară capabilă de performanțe remarcabile, care însă nu își valorifică întotdeauna toată capacitatea sa.

Această comparație vine într-un context în care economia României se confruntă cu o creștere economică stagnată, cu o inflație persistentă, cu presiunea de a reduce deficitul bugetar și cu o anumită instabilitate politică. Cu toate acestea, reprezentanții ING exprimă un ton optimist, bazat pe datele privind percepția cetățenilor. Astfel, 49% dintre români declară că speranța este emoția dominantă care îi descrie, o cifră superioară celor 43% înregistrate la nivel european. De asemenea, 24% dintre cetățenii României așteaptă o îmbunătățire a standardului de viață, în timp ce la nivel european această valoare este de 18%.

Analiza subliniază că România a fost printre economiile europene care au înregistrat cele mai mari progrese în procesul de convergență din ultimele două decenii. Produsul intern brut pe locuitor, corectat pentru paritatea puterii de cumpărare, a urcat de la puțin sub 30% din media Uniunii Europene la aproape 80%. În aceeași perioadă, productivitatea a înregistrat o creștere aproape de trei ori mai mare între anii 2000 și 2024, situând țara printre cele mai dinamice din Europa. Integrarea în Uniunea Europeană, fluxurile de capital străin și integrarea în lanțurile europene de aprovizionare au fost motorii esențiale pentru această transformare economică. Totuși, progresul nu s-a desfășurat uniform pe întreg teritoriu.

Regiunea București-Ilfov se poziționează pe locul al șaptelea în clasamentul european al PIB-ului pe locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare, atingând 188% din media Uniunii Europene, depășind astfel zone precum Olanda de Nord, Budapesta sau Varșovia.

Experții ING subliniază însă că performanța capitalei nu este reprezentativă pentru întreaga țară, diferențele regionale rămânând semnificative. Provocarea principală constă în transformarea acestor episoade de dezvoltare concentrată într-un model de creștere mai echilibrat și sustenabil în timp.

Un altor avantaj al României este baza sa de capital uman, în special în domeniile tehnice. În 2024, 31% dintre studenții din țară erau înscriși în programe universitare din domeniile STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică –, o proporție peste media europeană de 27%. În plus, România a obținut locul 11 în clasamentul EF English Proficiency Index din 2025, cu un scor de 605 puncte, plasând țara în categoria competențelor foarte ridicate în limba engleză. Există, totuși, un decalaj notabil în ceea ce privește nivelul de educație superioară. Potrivit datelor citate de ING, doar aproximativ 23% dintre cetățenii cu vârstă cuprinsă între 25 și 34 de ani dețin un titlu universitar, o valoare aproape jumătate din media Uniunii Europene. Autorii estimează că aproximativ cinci milioane de români trăiau în alte țări în 2025, în principal în spațiul european.

Deși emigrația implică o pierdere de competențe pentru economia locală, experții consideră că diaspora poate constitui o resursă valoroasă, prin experiența acumulată, capitalul și rețelele profesionale pe care le poate aduce înapoi în țară.

O altă oportunitate identificată este creșterea ratei de participare la piața muncii. În 2025, aproximativ 69% dintre cetățenii cu vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani erau angajați, o cifră inferioară celor circa 76% înregistrate la nivel european. În cazul femeilor, rata de ocupare se situa puțin sub 60%. Reducerea, chiar și parțială, a acestui decalaj ar putea compensa o parte din efectele negative ale evoluțiilor demografice, apreciază autorii.

România deține o bază energetică internă diversificată, care o diferențiază de multe alte economii europene. Dependența față de importurile de energie s-a menținut la aproximativ 30% în 2024, o valoare de circa jumătate din media Uniunii Europene. Țara extrage petrol și gaze naturale și dispune de capacități hidroenergetice și nucleare, dar deține și un potențial semnificativ eolian și solar. ING subliniază că România a fost cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025 și că această poziție ar urma să se consolideze odată cu începerea producției din proiectul Neptun Deep, estimată pentru 2027. Zăcământul din Marea Neagră are rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Totuși, autorii avertizează că disponibilitatea resurselor nu garantează automat un avantaj economic.

Este necesară o investiție importantă în transportul și distribuția energiei electrice, în capacitățile de stocare și în interconectările regionale.

Poziția strategică a României, situată la Marea Neagră și pe malul Dunării

O infrastructură energetică mai robustă ar putea susține industria, atrage investiții și reduce vulnerabilitățile externe.

În domeniul digital, România deține o infrastructură de conectivitate care depășește media europeană. Fibra optică este disponibilă pentru 96,3% dintre gospodării, față de 74,1% la nivelul Uniunii Europene, iar numărul mare de absolvenți din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor asigură o bază solidă de specialiști. Experții menționează angajamente de finanțare europeană de peste 375 de milioane de euro destinate proiectelor din industria semiconductorilor, inclusiv activități de cercetare și dezvoltare în care sunt implicate companii precum NXP, Continental și Bosch. De asemenea, noua fabrică de inteligență artificială din România ar urma să extindă accesul la infrastructură de calcul avansată. Problema constă în faptul că tehnologia nu este adoptată suficient de rapid în economia largă.

Doar 31,8% dintre români dețin competențe digitale de bază, iar inteligența artificială era utilizată de numai 5,2% dintre companiile românești, în contrast cu 20% în Uniunea Europeană.

Există totuși progrese notabile: utilizarea inteligenței artificiale a crescut cu aproape 70% în ultimul an, iar 35,1% dintre firmele din țară folosesc analiza datelor, comparativ cu 39,9% la nivel european.

Poziția strategică a României, situată la Marea Neagră și pe malul Dunării, între Europa Centrală, Balcani și Ucraina, reprezintă un alt avantaj competitiv identificat de ING. Țara dispune de terenuri agricole extinse și de resurse naturale, dar a întâmpinat dificultăți în valorificarea acestor atuuri prin infrastructura de transport. Potrivit analizei, peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres sunt deja deschiși circulației, alți aproximativ 1.000 de kilometri sunt în faza de construcție, iar circa 300 de kilometri se află în proceduri de licitație. Investițiile publice au crescut, iar fondurile europene finanțează o parte importantă a programului de dezvoltare a infrastructurii.

Experții consideră că noile autostrăzi, căi ferate și porturi nu reduc doar timpii de transport, ci pot extinde piețele muncii, pot face regiunile mai puțin dezvoltate mai accesibile investitorilor și pot facilita integrarea companiilor românești în lanțurile europene de aprovizionare.

În ceea ce privește finanțarea economică, ING identifică mai multe surse de fonduri care ar putea susține investițiile, odată ce situația fiscală se îmbunătățește. Banca estimează că deficitul bugetar ar putea coborî de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,1% în 2027, un ritm de consolidare fiscală care, potrivit autorilor, explică parțial stagnarea economică actuală. Deși riscul unei retrogradări a ratingului de țară persistă, economiștii ING consideră că acest pericol a trecut de punctul maxim, întrucât consolidarea fiscală a trecut de etapa planurilor la cea a execuției. Datoria publică ar urma să atingă 63% din PIB în 2027, un nivel mai ridicat decât în trecut, dar care rămâne comparabil favorabil cu cel din multe alte economii europene. Autorii atrag atenția și asupra veniturilor fiscale reduse.

Veniturile din taxe și impozite reprezintă aproximativ 29% din PIB, față de o medie europeană de 40%.

În opinia lor, îmbunătățirea treptată a colectării ar putea oferi statului mai multe resurse pentru investiții.

Și sectorul privat are loc să contribuie mai mult la finanțarea creșterii. Datoria gospodăriilor era de numai 12% din PIB în 2025, comparativ cu aproape 50% în Uniunea Europeană, iar datoria companiilor se situa la 27% din PIB, față de aproximativ 70% în multe economii europene. Faptul că firmele se bazează în mare măsură pe resurse proprii le oferă reziliență, dar poate limita și capacitatea lor de dezvoltare, consideră economiștii ING. Aceștia văd spațiu atât pentru o utilizare mai activă a economiilor populației, cât și pentru acces mai bun al companiilor la credite bancare și capital de risc. În plus, stocul investițiilor străine directe raportat la PIB este mai redus în România decât în Polonia, Cehia și Ungaria.

Fondurile europene și capitalul străin ar putea deveni surse importante de finanțare pentru dezvoltare, însă provocarea constă în crearea condițiilor în care acești bani să fie folosiți productiv.

Dincolo de resurse și de factorii menționați, pesimismul social poate deveni o frână suplimentară pentru economie. Deși datele arată o tendință de speranță mai mare decât la nivel european, o parte din societate rămâne sceptică față de perspectivele economice. Această atitudine poate reduce dispoziția la risc și la investiții, încetinind astfel ritmul de dezvoltare. Experții ING subliniază că transformarea acestei mentalități într-o viziune mai optimistă este esențială pentru deblocarea potențialului României. Doar prin combinarea resurselor existente – energie, tehnologie, oameni și poziție geografică – cu o strategie coerentă de investiții, țara poate transforma avantajele sale într-o creștere sustenabilă. Provocarea nu este lipsa mijloacelor, ci capacitatea de a le mobiliza eficient într-un context de incertitudine globală.