Analiza a evidențiat și o dimensiune emoțională importantă
Un deceniu de educație financiară: BCR lansează bilanțul Școlii de Bani și descoperă de ce românii știu, dar nu fac
943 milioane lei în 9 luni, dar pierdere de 10,3 milioane
Unde se cumpără cel mai ieftin apartament în România
Dobânzi pentru firme: între 7,91% și 11,45% — unde e transparența?
Agroland strânge 2,06 milioane de euro prin obligațiuni la 10% dobândăBilațul unui deceniu de eforturi educaționale a fost prezentat public de Banca Comercială Română, cu ocazia aniversării a zecea a programului său de instruire financiară. Acesta este considerată cea mai amplă inițiativă de acest tip pe teritoriul României. În comunicatul oficial, instituția subliniază o constatare esențială: indiferent de vârstă, nivel de venit sau experiență anterioară, cetățenii împărtășează aceleași nelămuriri și speranțe legate de gestionarea banilor. Valoarea reală a educației financiare nu rezidă doar în transmiterea informației, ci în capacitatea de a învăța din interacțiunea cu ceilalți, proces care construiește încrederea necesară pentru a avansa mai departe pe drumul autonomiei economice.
Programul, pus în funcțiune în anul 2016, a reușit să atingă un public de aproximativ 1,2 milioane de persoane din întreaga țară, fără a impune nicio taxă de participare. Această acțiune a fost posibilă datorită implicării a peste 3.000 de angajați ai băncii, care au asumat rolul de profesori voluntari. Ocazia aniversării a fost alege pentru a face un bilanț detaliat al lecțiilor asimilate de-a lungul a zece ani de activitate.
Un studiu independent, realizat cu sprijinul băncii de către Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry, a scos la lumină o paradoxală realitate. Raportul privind alfabetizarea financiară arată că locuitorii României știu unde să regăsească informații corecte despre bani, însă se confruntă cu dificultăți serioase la etapa de aplicare practică în viața cotidiană. Datele indică că 7 din 10 adulți din marile orașe declară că accesul la informație este ușor. Totuși, o treime dintre ei admite că nu reușește să traducă aceste cunoștințe în acțiuni concrete de zi cu zi.
Impactul educației financiare asupra comportamentului a fost măsurat prin întrebări adresate participanților la cursuri. Rezultatele arată o schimbare clară: 77,6% dintre cei instruiți au devenit mai atenti la mod în care cheltuiesc banii, iar 39,4% au început să investească. În ciuda progresului, 28,5% recunosc că le este încă greu să pună în practică ce au învățat. Provocarea pentru viitor este, așadar, transformarea cunoștințelor teoretice în obiceiuri stabile și decizii zilnice.
Analiza a evidențiat și o dimensiune emoțională importantă. Teama de a lua decizii greșite, incertitudinile economice și lipsa încrederii în propriile alegeri apar constant în relația cetățenilor cu banii. Cercetarea a scos la lumină și nevoia de apartenență și încredere. În sesiunile de discuție în grupuri mici, participanții au relatat că au câștigat curaj tocmai când au descoperit că alți oameni se confruntă cu aceleași întrebări și dileme. Povelele celor care au reușit să economisească, să investească sau să își organizeze mai bine bugetul au servit ca sursă de motivație pentru ceilalți. Pentru mulți, sentimentul de a învăța alături de alții, într-un mediu fără judecată, este la fel de important ca și informația în sine.
Nicoleta Deliu-Pașol, șefa departamentului de comunicare și responsabilitate socială la BCR, a subliniat: „Acum zece ani, am pornit de la ideea că educația financiară nu trebuie să fie un privilegiu, ci o resursă accesibilă fiecărui român. Astăzi, după un deceniu de activitate, am înțeles că, indiferent de vârstă, venituri sau experiență, avem mai multe întrebări și preocupări comune decât ne imaginăm. Banii pot deveni un subiect despre care vorbim deschis, fără teamă sau rușine. Pentru BCR, educația financiară este o investiție pe termen lung în autonomia și prosperitatea românilor. Responsabilitatea noastră merge dincolo de simpla transmitere a informației, în modul în care construim acest spațiu de învățare colectivă.
Aceasta este viziunea noastră pentru următorii zece ani: o societate în care tot mai mulți români au instrumentele și cunoștințele necesare pentru a-și construi propriul viitor financiar cu încredere”.
Experiența acumulată și datele studiului conturează cinci lecții fundamentale despre gestionarea banilor. În primă instanță, se poate începe procesul de învățare chiar dacă nu se știe totul. Aproape trei din zece persoane care au urmat deja un curs spun că întâmpină în continuare dificultăți în aplicarea informațiilor. Educația financiară înseamnă a învăța să iei decizii, a exersa și a câștiga încredere pe parcurs.
A patra lecție subliniază că unele dintre cele mai importante decizii
A doua lecție subliniază că regulile simple sunt cele care rămân în memorie. Regula 50/30/20, care alocă 50% din venituri pentru nevoi de bază, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii, este lecția reținută cel mai des de cursanții programului. Este un reper flexibil, adaptabil la realitatea oricărui buget. Mai important decât un plan financiar perfect este un plan pe care îl poți urma constant.
A treia lecție evideniază că sumele mici contează. Economisirea sumelor mici este a doua lecție reținută cel mai des de participanți. Obiceiurile financiare sănătoase se construiesc prin consecvență și prin pași adaptați posibilităților fiecăruia.
A patra lecție subliniază că unele dintre cele mai importante decizii financiare încep cu o conversație. În familiile persoanelor care au urmat cursuri de educație financiară, 51,5% discută cel puțin lunar despre investiții, față de 31,4% dintre ceilalți respondenți. În cazul pensiei, procentele sunt de 49,1%, respectiv 34,6%.
A cincea lecție avertizează că, înainte să îți asumi un risc, trebuie să îl înțelegi. Teama de a pierde bani rămâne una dintre barierele importante în calea investițiilor. Înțelegerea relației dintre risc, randament și inflație îi ajută pe oameni să își evalueze opțiunile și să ia decizii adaptate propriilor obiective.
Discuțiile din sesiunile de grupuri explică o parte dintre motivele pentru care distanța dintre ce știm și ce facem cu banii persistă. Participanții au vorbit despre teama de inflație, despre investiții greșite, nesiguranța pensiei sau fraude financiare. Un respondent a descris inflația ca ceva care „ne mănâncă din bani, ca moliile”, în timp ce alții au evocat idei moștenite din familie, precum „dacă ajungi la bancă, ești dator pe viață”. Educația financiară înseamnă, așadar, și înțelegerea relației emoționale pe care oamenii o au cu banii. Participanții au exprimat nevoia de explicații pas cu pas despre investiții, simulări pentru situații dificile, instrumente de protecție împotriva fraudelor și, mai ales, continuitate după primul curs.
Contextul mai larg al comportamentelor financiare în România se regăsește și în rezultatele Flash Eurobarometrului privind alfabetizarea financiară, realizat în 2023 pentru Comisia Europeană. România înregistrează cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a respondenților cu un scor ridicat la comportamentele financiare declarate: 82%, față de media europeană de 65%. La cunoștințe financiare, însă, doar 13% dintre respondenții români ating un nivel ridicat, față de 26% la nivelul UE. Prudența și preocuparea pentru bani au nevoie, prin urmare, de cunoștințele necesare pentru decizii financiare complexe. De aceea, educația financiară trebuie să evolueze de la noțiunile de bază la capacitatea de a le aplica în situații reale.
Pentru viitor, programul își propune să ducă educația financiară mai aproape de deciziile reale ale oamenilor, prin experiențe de învățare aplicate, instrumente concrete și sprijin adaptat diferitelor etape ale vieții. Metodologia cercetării se bazează pe un eșantion reprezentativ de 1.244 de adulți conectați digital, cu o marjă de eroare de ±2,8%. Rezultatele reflectă tendințele comportamentale și atitudinale ale populației urbane din România în 2025.
