IMM-urile cer măsuri urgente pentru a relansa economia după contracția de 0,6% a PIB-ului în primul semestru al anului

Ce semnale alarmează economia?

În ultimele rapoarte ale Institutului Național de Statistică, România a înregistrat o încetinire clară a activității economice.

Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVictor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă

După o creștere reală de 1,1 % în 2024, PIB-ul a avansat cu doar 0,8 % în 2025, iar în prima jumătate a anului 2026 a înregistrat o scădere de 0,6 % față de aceeași perioadă a anului precedent, conform seriei brute.

Această evoluție nu indică doar un ritm mai lent, ci și transformări structurale: consumul populației pierde din dinamism, sectorul industrial se confruntă cu dificultăți, iar investițiile și construcțiile devin principalii factori de susținere a activității economice.

Florin Jianu, președintele IMM România, subliniază că trecerea de la creștere la contracție trebuie privită ca un semnal de alarmă.

Florin Jianu: ce semnal trimite economia?

Datele din 2024, 2025 și prima jumătate a anului 2026 trebuie analizate în ansamblu.

Am trecut de la o creștere de 1,1 % în 2024 la o contracție în 2026. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, această evoluție se reflectă în reducerea consumului, scăderea comenzilor și creșterea presiunii asupra lichidității. În același timp, datele arată clar rolul investițiilor și al construcțiilor în susținerea economiei.

România trebuie să accelereze investițiile publice și private, să valorifice fondurile europene și să implementeze proiectele din PNRR, dar și să ofere mediului de afaceri stabilitate fiscală și predictibilitate.

Ce măsuri trebuie prioritizate?

Nu putem relansa economia prin noi poveri asupra companiilor care deja se confruntă cu o cerere scăzută.

Avem nevoie de politici care să stimuleze producția, investițiile și competitivitatea IMM‑urilor, a declarat Jianu.

Organizația IMM România subliniază că problema principală nu este doar ritmul redus de creștere, ci structura acesteia. Ultimele trei anii arată o vulnerabilitate structurală: 2024 a înregistrat o creștere de 1,1 %, 2025 a scăzut la 0,8 %, iar în primul semestru al anului 2026 PIB-ul a trecut la -0,6 %.

E nevoie de acțiune urgentă!

În același timp, industria a pierdut teren, consumul populației s-a deteriorat, iar comerțul și serviciile pentru consumatori și întreprinderi au început să resimtă puternic reducerea cererii.

IMM România consideră că următoarele măsuri trebuie să devină priorități: accelerarea investițiilor, utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile, stimularea producției interne, susținerea exporturilor și internaționalizării IMM‑urilor, digitalizarea, accesul la finanțare și menținerea unui cadru fiscal predictibil. Investițiile reprezintă în prezent unul dintre puținii factori care pot compensa slăbirea consumului și a unor sectoare productive.

Menținerea acestui motor presupune, însă, continuitatea proiectelor de infrastructură, mobilizarea capitalului privat și evitarea unor măsuri fiscale care ar reduce suplimentar capacitatea companiilor de a investi.

Pentru a contracara contracția de 0,6 % a PIB‑ului în primul semestru al anului 2026, IMM‑urile solicită intervenții urgente care să stimuleze investițiile, să valorifice fondurile europene și să ofere stabilitate fiscală. Numai printr-un set coerent de măsuri de susținere și stimulare a producției interne și a competitivității IMM‑urilor se poate reînnoi dinamica economică a României.