Cine a votat împotriva deciziei?
Banca centrală americană a decis miercuri să păstreze neschimbate ratele dobânzilor. O mișcare așteptată, care reflectă o abordare prudentă în fața presiunilor inflaționiste persistente. În ciuda semnalelor tot mai clare că creșterea prețurilor rămâne mai rigidă decât se spera, Comitetul Federal pentru Piața Deschis (FOMC) a optat pentru menținerea ratei de politică monetară în intervalul 3,75%–4%, nivelul menținut de când a fost aprobată ultima majorare de 0,25 puncte procentuale în septembrie. Comunicatul emis după ședința subliniază că „inflația rămâne ridicată” și că Comitetul are nevoie de mai multe date pentru a calibra direcția corectă a politicii monetare, cu scopul de a aduce inflația înapoi la ținta de 2%.
ANAF explică etapele legale ale poprirei și sechestrului
ANAF revine la licitație cu garsonieră din București la preț de pornire de 88.400 de lei
Visa și Mastercard acuzate în acțiuni colective în UK pentru comisioane de schimb
Salariul nu a crescut? Iată cum cereți mărirea promisă în contractCât de politică e decizia?
Divergențe interne au fost vizibile în votarea, cu doi dintre cei 12 membri cu drept de vot ai FOMC care s-au opus deciziei. Guvernatoarea Lisa Cook și președinta Rezervei Federale din Cleveland, Beth Hammack, au cerut o majorare de 0,25 puncte procentuale. Această poziție contrară a fost exprimată de Lisa Cook pentru prima dată de când a fost numită în 2022 de fostul președinte Joe Biden. Contextul politic în jurul acesteia a fost tensionat, după ce președintele Donald Trump a încercat să o demită în urma unor acuzații legate de informațiile din cererile ipotecare; deși Curtea Supremă a blocat inițial demiterea, administrația a reluat demersurile, cu o audiere programată pentru începutul lunii noiembrie.
În ședința anterioară, din iulie, Lorie Logan și Neel Kashkari se alăturaseră lui Hammack în votul contrar, dar miercuri au votat cu majoritatea, deși amboi susțineau necesitatea unor rate mai ridicate.
Cât de gravă e inflația acum?
Factorul politic al alegerilor de la jumătatea mandatului prezidențial a influențat clar decizia. Voturile decisive pentru controlul Congresului vor avea loc pe 3 noiembrie, iar oficialii Fed, care consideră independența politică un principiu fundamental, au evitat probabil o majorare atât de aproape de ziua votului. Președintele american, care a nominalizat Kevin Warsh pentru conducerea Fed, se află de ani de zile în conflict cu banca centrală, susținând în repetate rânduri că rata de referință ar trebui să fie mult mai mică. Aceste voturi contrare au pus în evidență divergențele interne privind viteza cu care Fed ar trebui să acționeze împotriva creșterii prețurilor.
Situația inflaționistă rămâne o problemă persistentă, cu inflația deasupra țintei de 2% de peste cinci ani, iar ritmul creșterii prețurilor s-a accelerat după ședința din septembrie. Totuși, declarațiile recente ale oficialilor, inclusiv cele ale vicepreședintelui Philip Jefferson și ale președintelui din New York, John Williams, au indicat o preferință de a aștepta date economice suplimentare înainte de orice nouă acțiune. Comunicatul Fed a descris activitatea economică ca fiind una care „se extinde într-un ritm puternic”, o formulare mai optimistă decât cea din septembrie, când expansiunea era numită doar „solidă”. Nu au existat alte schimbări majore în textul comunicatului, cu excepția eliminării frazei care justificase majorarea din septembrie.
Cum reacționează piețele?
Piețele financiare nu au fost surprinse de decizia, estimând o probabilitate sub 10% pentru o majorare. Totuși, decizia deschide întrebări despre cât timp vor fi dispuși decizii să aștepte înainte de a strânge din nou politica monetară. Contractele futures indică o probabilitate ridicată pentru o majorare la ședința din decembrie și posibilitatea uneia sau a două alte majorări în 2027. Investitorii așteaptă acum declarațiile lui Kevin Warsh la conferința de presă programată pentru 14:30 ora coastei de est a SUA, căutând indicii despre direcția viitoare a politicii monetare, într-un context în care inflația ar putea depăși 3%, în timp ce economia americană continuă să crească.
