Deficitul bugetar a urcat la peste 37 de miliarde de lei în trimestrul al treilea

Explozia cheltuielilor și presiunea dobânzilor!

Situația bugetară a României a înregistrat o deteriorare semnificativă în trimestrul trei al anului 2026, deficitul ajungând la suma de 37,27 miliarde de lei.

Deși acest nivel rămâne cu 4,11 miliarde de lei mai mic decât cel prevăzut în program, el este aproape de dublu față de cifrele din primele două trimestre.

Această escaladare a fost provocată de două factori principali: accelerarea investițiilor finanțate prin fonduri europene și creșterea cheltuielilor pentru plata dobânzilor. Aceste date provin din cel mai recent raport al Ministerului Finanțelor.

Din perspectiva economică, deficitul bugetului general consolidat pentru acest interval temporal a atins 1,81% din produsul intern brut, o cifră mai mare decât cele 1,35% înregistrate în aceeași perioadă din anul anterior. Pentru a înțelege dinamica, este util să ne uităm la istoricul din acest an: în primul trimestru, deficitul era de 21,09 miliarde de lei (cu 6,27 miliarde sub estimările oficiale), iar în al doilea s-a redus ușor la 19,94 miliarde de lei, o diferență de 29,67 miliarde față de prognoza inițială.

Creșterea bruscă a deficitului în al treilea trimestru a fost acompaniată de o explozie a cheltuielilor publice. După o scădere anuală de 2,8% în primul trimestru și o creștere moderată de 4,3% în al doilea, cheltuielile au sărit cu 15% în al treilea.

Cel mai mare salt s-a înregistrat la plata dobânzilor: statul a cheltuit 21,26 miliarde de lei, o sumă cu 44,5% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Această cheltuială a depășit cu 9,2% nivelul bugetat. Mai mult, la ultima rectificare bugetară, Ministerul Finanțelor a adăugat 3,5 miliarde de lei suplimentar pentru acoperirea dobânzilor.

Pe o perioadă de nouă luni, statul a plătit 50,63 miliarde de lei pentru dobânzi, ceea ce reprezintă 8,4% din totalul cheltuielilor, o pondere care a crescut la 9,8% în al treilea trimestru.

O altă componentă crucială a creșterii cheltuielilor a fost reprezentată de investiții. În al treilea trimestru, acestea au totalizat 47,81 miliarde de lei, echivalentul a 2,33% din PIB, în creștere cu 48,6% față de anul precedent. Această accelerare a plăților este legată direct de proiectele finanțate prin fonduri europene și de apropierea termenelor de eligibilitate din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În plus, au apărut cheltuieli de 6,34 miliarde de lei legate de planul SAFE.

Plățile pentru proiecte europene au ajuns la 23,81 miliarde de lei, o sumă cu 68,6% peste nivelul din al treilea trimestru al anului 2025 și reprezentând 103,8% din program.

Această execuție pozitivă contrastează cu situația din al doilea trimestru, când plățile pentru proiecte europene au acoperit doar 33,2% din ce era planificat, iar cheltuielile de capital doar 77,9%.

Ce spun încasările din TVA?

În ceea ce privește veniturile, impozitul pe valoare adăugată (TVA) a fost un motor al încasărilor.

În primele nouă luni ale anului 2026, TVA a adus la bugetul general consolidat 118,27 miliarde de lei, reprezentând aproximativ un sfert din veniturile din economia internă (473,74 miliarde de lei) și 22,6% din totalul veniturilor.

Comparativ cu perioada similară din 2025, încasările nete au crescut cu circa 23,5 miliarde de lei, un avans de aproximativ 25%.

Dinamicile pe trimestre au variat: creșterea a fost de 17,7% în primul trimestru (33,63 miliarde lei), a sărit la 31,9% în al doilea (40,50 miliarde) și a fost de 24,4% în al treilea (44,14 miliarde).

Fluctuațiile bruște între trimestre sunt explicate de evoluția restituirilor. În primul trimestru, restituirile au crescut cu 29,2% (cu 2,4 miliarde lei mai mult decât în 2025), având o medie lunară de 3,6 miliarde de lei, față de 2,8 miliarde în anul anterior.

Această creștere a restituirilor a temperat creșterea netă a TVA-ului, care a rămas la 17,7%, sub creșterea brută de 20,3%.

În al doilea trimestru, situația s-a inversat: restituirile au scăzut cu 10,3% (cu 0,8 miliarde de lei mai puțin, medie lunară 2,4 față de 2,7 miliarde în 2025), ceea ce a permis ca TVA-ul net să urce cu 31,9%, depășind cu 9 puncte procentuale creșterea brută de 22,9%.

Practic, o treime din progresul din al doilea trimestru se datorează rambursărilor mai mici, nu unor încasări mai mari.

În al treilea trimestru, restituirile s-au normalizat (+5,3%, medie lunară 2,9 miliarde de lei față de 2,8 miliarde), iar creșterea netă de 24,4% s-a apropiat de cea brută de 19,7%.

TVA-ul a depășit țintele programului atât în al doilea, cât și în al treilea trimestru, la fel ca impozitele pe profit și pe venit. Gradul de realizare a fost de 100,0% în primul trimestru, 104,4% în al doilea și 107,4% în al treilea. Acest avans vine într-un context complex: deși consumul scade (scădere de 5% a comerțului cu amănuntul în primele opt luni), au fost introduse schimbări legislative, inclusiv majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse de 9% și 5%.

În ciuda performanței bune la TVA, trei surse majore de venituri au rămas sub program. Contribuțiile sociale și alte impozite continuă să pună presiune pe bugetul general.