Ce a împins creditarea în sus?
Românii și companiile au continuat să se împrumute în toamnă.
Mașini chinezești în rate accesibile: tbi bank și LEPAS lansează o ofertă agresivă pentru piața din România
ANAF trece la digitalizare forțată: Șefii instituției, instruiți să stăpânească noile arme anti-evaziune
ANAF trece la nivelul următor! Cum se schimbă relația cu contribuabilii prin noile instrumente digitale
Guvernul brazilian poate modifica taxa de remitență fără vot parlamentarBanca Națională a României a publicat datele statistice pe septembrie, arătând că volumul total al finanțărilor acordate sectorului privat a ajuns la 480,3 miliarde de lei.
Cifra marchează o creștere de 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut și un avans modest, de 0,7%, comparativ cu luna august.
Dacă ne uităm la moneda în care au fost făcute împrumuturile, vedem o diferență uriașă.
Creditele în valută au fost motorul principal al creșterii anuale, cu un salt de 16,3% exprimat în lei — adică de peste trei ori mai rapid decât ritmul împrumuturilor în moneda națională, care au avansat cu doar 4,5%.
În euro, soldul datoriilor în valută a crescut cu 11,9% față de septembrie 2025.
Leul rămâne regele, dar valuta vine din urmă?
Lucrurile se schimbă însă când luăm în calcul inflația.
În termeni reali, creditarea privată a urcat cu 1,4% pe an. Lună la lună, micul avans nominal de 0,7% a fost complet mâncat de inflație, transformându-se într-o scădere reală de 0,02%.
În ciuda saltului înregistrat de valută, leul rămâne baza: 66,8% din totalul creditelor sunt în moneda națională, în sumă de 320,8 miliarde de lei.
Restul de 33,2% (159,4 miliarde de lei) reprezintă împrumuturi în valută. Față de august, soldul creditelor în lei a urcat cu 0,8%, în timp ce finanțările în valută au crescut cu 0,7%.
La o privire mai atentă asupra beneficiarilor, vedem o polarizare interesantă.
Cum arată tabloul pentru companii și stat?
Gospodăriile au luat și mai multe credite în lei, ajungând la un sold de aproape 205 miliarde de lei — plus 9,2% anual și 1,1% lunar.
În schimb, companiile și instituțiile au redus finanțările în lei cu 2,9% față de anul trecut, până la 115,8 miliarde de lei, deși față de august au marcat o mică urcare de 0,3%.
Situația se inversează la creditele în valută. Aici, companiile au dat „atacul” la bănci, urcându-și datoriile cu 20% față de anul trecut, până la 145,6 miliarde de lei.
Populația a evitat însă valuta: creditele în valută luate de cetățeni s-au prăbușit cu 12,2% pe an, ajungând la 13,8 miliarde de lei.
Separat de sectorul privat, datoria guvernamentală a urcat și ea. Soldul creditului guvernamental acordat de bănci a ajuns la 298,3 miliarde de lei la finalul lui septembrie 2026, cu 15,7% mai mult decât anul trecut.
Din această sumă, 58,8 miliarde de lei reprezintă credite directe către administrații, iar 239,4 miliarde de lei sunt titluri de stat deținute de bănci.