Creditul neguvernamental crește lent în septembrie 2026, dominat de prudență

Inflația erodează puterea de cumpărare?

Datele publicate de Agerpres arată o creștere modestă a creditului neguvernamental în septembrie 2026, cu 0,7%. Componenta în lei, care reprezintă 66,8% din total, a avansat cu 0,8%.

Titlurile de stat Tezaur aduc dobânzi de până la 7,5 procente fără impozitASF caută președinte pentru Fondul de garantare din pensiile privateANAF își scoate „la vedere” arsenalul digital: Ce sisteme monitorizează firmele în 2026?Mașini chinezești în rate accesibile: tbi bank și LEPAS lansează o ofertă agresivă pentru piața din România

Restul, creditul în valută exprimat în lei (33,2%), a crescut cu 0,7%, respectiv 0,3% dacă ne uităm la indicatorul în euro. Această dinamică confirmă că preferința pentru moneda națională persistă, deși ritmul este încetinat. Semn de prudență din partea entităților private în alocarea fondurilor.

Comparativ cu septembrie 2025, creditul neguvernamental a urcat cu 8,2%, adică 1,4% în termeni reali. Creșterea vine pe spatele majorării cu 4,5% a componentei în lei (-2,0% în termeni reali) și cu 16,3% a celei în valută exprimat în lei (11,9% în euro).

Pe de altă parte, soldul creditului guvernamental a crescut cu 2,9% față de august 2026, ajungând la 298,254 miliarde de lei. În raport cu septembrie 2025, avansul este de 15,7%, sau 8,5% în termeni reali.

Lichiditățile se retrag din sistem?

Masa monetară M3 s-a situat la 816,213 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie 2026. Față de august, a crescut cu 0,4%, dar a scăzut cu 0,4% în termeni reali. Anual, creșterea este de 8,4%, respectiv 1,7% în termeni reali.

Analiza detaliată evidențiază o discrepanță clară între creșterea nominală și cea reală a creditului în lei. Acesta a scăzut cu 2,0% în termeni reali, semn că inflația a erodat parțial capacitatea de cumpărare a creditului local. Băncile par să mențină volumul nominal prin ajustarea ratelor sau prelungirea duratei. Totodată, creșterea robustă a creditului în valută, cu 16,3% nominal, sugerează o revenire a apetitului pentru riscul valutar. Posibilă stimulare din partea stabilității cursului de schimb sau a necesităților sectorului exportator.

Evoluția masei monetare M3, cu o scădere reală de 0,4% față de luna anterioară, indică o ușoară retragere a lichidităților din sistemul bancar.

Deși creșterea anuală de 8,4% rămâne pozitivă, tendința lunară negativă în termeni reali poate semăna o consolidare a rezervelor sau o retenție mai mare a fondurilor de către instituțiile financiare.

Această mișcare contrară creșterii creditului guvernamental, care a avansat semnificativ, sugerează o realocare a resurselor către sectorul public, potențial în detrimentul disponibilității imediate pentru sectorul privat non-financiar.