Titlurile de stat Tezaur aduc dobânzi de până la 7,5 procente fără impozit

Cum s-a evoluat în ultimele luni?

Românii interesați de plasarea economiilor în titlurile de stat din seria Tezaur au la dispoziție intervalul cuprins între 5 octombrie și 6 noiembrie 2026 pentru subscriere, beneficiind de câștiguri scutite de taxare și de o valoare nominală unitară de 1 leu. Profitul anual generat variază în funcție de orizontul de plasament ales, iar termenele limită pentru alimentarea conturilor diferă în funcție de canalul utilizat: online, prin unitățile Trezoreriei Statului sau prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română.

Ministerul Finanțelor a oficializat, joi, 1 octombrie, opțiunile de randament pentru această sesiune: o maturitate la 1 an, care aduce un castig de 6,50% pe an, o variantă la 3 ani, recompensată cu 7% anual, precum și scadența maximă de 5 ani, ce oferă un randament de 7,50% pe an.

Randamentele sunt achitate anual, respectând scadențarul inclus în prospectul de emisiune. Aceste instrumente financiare au un format pur digital, fiind emise exclusiv dematerializat, fără suport fizic din hârtie. Pentru a plasa banii înapoi în contul bancar personal, procedura Ministerului Finanțelor impune utilizarea unui formular special numit Ordin de plată multiplu electronic (OPME). Acest fișier se obține din portalul web al instituției, mai exact din secțiunea dedicată Tezaur Online, și poate fi accesat exclusiv prin intermediul aplicației Adobe Acrobat Reader.

În cadrul formularului, titularul trebuie să introducă informațiile personale de identificare, incluzând codul numeric personal, alături de codul IBAN al contului unde vor ajunge fondurile.

Suma trecută pe document pentru retragere trebuie să țină cont de comisionul aferent: un cost de 0,51 lei se aplică pentru sume sub plafonul de 50.000 de lei, în timp ce un comision de 6 lei este perceput dacă valoarea depășește acest prag.

După introducerea datelor, fișierul digital se validează, se salvează și se depune ulterior prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), folosind secțiunea destinată depunerii de formulare.

Analizând contextul economic actual prin prisma dinamicii prețurilor de consum din România, datele publicate marți, 13 octombrie, de Institutul Național de Statistică (INS) indică faptul că indicatorul național a urcat în septembrie 2026 la un nivel de 6,61% în ritm anual, după ce în august se plasase la 6,17%. Prin urmare, randamentul de 6,50% aferent scadenței de un an se situează sub pragul inflației naționale raportate pentru septembrie 2026. În schimb, opțiunile de 7% și 7,50%, corespunzătoare scadențelor de trei și respectiv cinci ani, depășesc acest reper statistic. Totuși, această comparație ia în calcul inflația deja consumată, nu o proiecție a scumpirilor pe întreaga durată a plasamentului.

Metodologiile de calcul utilizate de INS și de organismul european Eurostat diferă în privința evaluării coșului de consum. INS utilizează Indicele Prețurilor de Consum (IPC) pentru a monitoriza dinamica internă a prețurilor și pentru analize economice la nivel național, vizând cu precădere gospodăriile rezidente.

Pe de altă parte, Eurostat aplică Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), bazat pe o rețetă unică menită să faciliteze comparațiile între statele membre ale Uniunii Europene.

Această abordare europeană include în calcul și consumul realizat pe teritoriul național de către vizitatori sau alte persoane nerezidente. Ponderile acordate diferitelor categorii de bunuri și servicii pot varia și ele, reflectând impactul scumpirilor asupra indicatorului final.

Conform datelor armonizate publicate vineri, 16 octombrie, de Eurostat, inflația anuală din România a atins în septembrie 6,5%, reprezentând cel mai ridicat nivel din întreaga Uniune Europeană. Media la nivelul blocului comunitar și cea calculată pentru zona euro s-au situat la 3,8%. Podiumul celor mai ridicate rate a fost completat de Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. La polul opus, cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Suedia, cu 1%, urmată de Ungaria și Danemarca, ambele cu câte 2,1%.

Comparativ cu luna august 2026, când media în UE și zona euro fusese de 3,2%, indicatorul anual a urcat în 23 de țări, a stagnat în trei state și a coborât într-un singur caz.

Raportat la septembrie 2025, punctele de plecare fuseseră diferite: 2,6% pentru Uniunea Europenă și 2,2% pentru zona euro, în timp ce România înregistrase o rată armonizată de 6,3% în luna precedentă.

În interiorul granițelor României, dinamica prețurilor a fost eterogenă pe categorii de mărfuri.

Ce arată datele Eurostat din 16 octombrie?

Potrivit datelor INS, serviciile s-au scumpit cel mai mult, înregistrând un avans de 11,12% față de septembrie 2025, urmate de bunurile nealimentare, care au crescut cu 7,06%, și de produsele alimentare, cu o majorare de 3%.

Raportul oficial al institutului detaliază evoluțiile prin mai multe perspective temporale: Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2026 comparativ cu luna august 2026 a fost 100,77%.

Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 5,4%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2026 comparativ cu septembrie 2025 a fost 6,6%.

Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2025 – septembrie 2026) față de precedentele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) a fost 9,2%.

Prin urmare, IPC rămâne instrumentul de referință pentru economia internă, în vreme ce IAPC asigură cadrul de comparație internațională.

Privind evoluția din ultimele luni, inflația anuală coborâse anterior de la un vârf de 10,42% înregistrat în iunie 2026 până la nivelul din august. Banca Națională a României (BNR) a atribuit această temperare epuizării șocurilor directe provocate în anul anterior de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, precum și de majorările TVA-ului și ale accizelor.

Indicatorul CORE2 ajustat a urmat o traiectorie similară, scăzând de la 8,3% la 6,2% în aceeași perioadă, evoluție susținută de încetinirea scumpirilor la alimentele procesate, mărfurile nealimentare și servicii.

Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt conturate de Consiliul de administrație al BNR în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026 indică riscuri noi. Oficialii băncii centrale au subliniat că: „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”.

Revizuirea estimărilor este pusă pe seama unor factori externi și pe partea ofertei. În același document se menționează că: „S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”.

Pe lângă aceste presiuni generate de cotațiile petrolului și de mediul internațional, BNR ia în calcul și eventuale efecte indirecte prin intermediul bunurilor intermediare și finite din import.

În plus, există și elemente care pot amortiza aceste scumpiri. Producția agricolă obținută în acest an pe segmentul vegetal generează efecte favorabile asupra prețurilor la alimente, iar nivelul actual al cererii de consum din economie ar putea limita propagarea scumpirilor din energie către alte ramuri economice.

În cadrul aceleiași reuniuni din 8 octombrie, conducerea BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

De asemenea, au fost conservate ratele pentru facilitatea de creditare Lombard, menținută la 7,50%, și pentru facilitatea de depozit, fixată la 5,50%, rămânând neschimbate și nivelurile rezervelor minime obligatorii stabilite pentru pasivele instituțiilor de credit în lei și valută.