Dobânzile interbancare la maxim, titlurile de stat urcă: riscul politic presează piețele

Lichidități strânse, așteptare S&P

Piețele financiare din România simt o presiune tot mai mare. Combinarea dintre mișcările ascensioniste ale titlurilor de stat și incertitudinile politice interne a escaladat brusc costurile creditării în ultimele zile.

Victor Ponta cere coaliției o gură de oxigen pentru antreprenori: Impozitul pe dividende, mărul discordieiDobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica

Analiza economiștilor UniCredit Bank România, Anca Negrescu și Alexander Ragea, arată o evoluție spectaculoasă a ratei medii aplicabile la operațiunile de împrumut între bănci. Miercuri, valoarea era de 5,52%, iar până vineri a urcat la 5,9%. Este cel mai înalt prag înregistrat de la iulie 2025. Creșterea reflectă o strângere a lichidităților, cauzată de mai mulți factori: scăderea temporară a fondurilor în circuitul interbancar, perioada de plată a obligațiilor fiscale de către companii, intrarea într-o nouă fază de calcul al rezervelor minime obligatorii și tensiunea generată de așteptarea deciziei de rating de la S&P, programată pentru 2 octombrie.

ROBOR la cote record

Indicatorii ROBOR au urmat aceeași tendință ascendentă. Rata ROBOR overnight a crescut de la 5,64% la 5,92%, atingând un maxim de la sfârșitul lunii iulie a anului precedent. Varianta cu maturitate de trei luni a avansat de la 5,85% la 5,98%, fixându-se la cel mai ridicat nivel observat de la începutul anului 2026. Această mișcare, contrară unei veri relativ calme, sugerează o schimbare structurală în disponibilitatea capitalului.

Până acum un an, rata medie a tranzacțiilor interbancare, baza calculului IRCC, fluctua într-un coridor îngust, între 5,5% și 5,6%. Intervalul se apropia de rata facilității de depozit, stabilită la 5,5% anual, la care băncile plasează surplusul de lichidități la BNR. Totuși, în august, sistemul bancar a raportat un excedent mediu zilnic de 30,7 miliarde de lei, o cifră superioară celei din iulie.

Randamentele titlurilor

Creșterea ratelor interbancare a coincis cu o slăbire discretă a cursului leului. Fenomenul nu este izolat, ci face parte dintr-o presiune regională asupra monedelor din zona respectivă, observabilă de la începutul săptămânii trecute. De obicei, în momentele de stres pe piața interbancară, lichiditatea tinde să se reducă, mai ales atunci când intervine autoritatea monetară.

Pe piața instrumentelor de datorie publică, mișcările au fost și mai pronunțate. Marți, randamentele asociate cu titlurile de stat cu scadențe între șase luni și cinci ani au înregistrat o majorare de 3 până la 10 puncte de bază. Randamentul pentru obligațiunile cu maturitate de zece ani a rămas stabil, la 7,55% pe an. Curba randamentelor s-a aplatizat începând cu jumătatea lunii septembrie. Aceasta a fost precedată de o creștere de aproape 80 de puncte de bază pentru titlurile cu scadență de trei ani și de aproximativ 60 de puncte de bază pentru cele cu maturități de șase, 12 și 5 ani, ultima categorie urcând cu 47 de puncte de bază. Configurația indică o creștere a percepției de risc pe orizonturi de timp scurte și medii.

Economistii UniCredit subliniază că, deși randamentele din întreaga zonă a Europei Centrale și de Est, dar și din restul continentului european, au continuat să se majorizeze – fenomen care explică parțial mișcările locale –, factorul dominant rămâne incertitudinea politică internă și temerea unei posibile retrogradări a ratingului. Aceste aspecte au determinat o creștere puternică a costurilor de finanțare ale Guvernului României.

Alte evenimente de incertitudine

Tensiunea politică este legată de procesul de învestire a noului cabinet condus de premierul desemnat, Siegfried Mureșan. Votul, programat pentru 30 septembrie, la ora 13:00, prezintă un rezultat greu de anticipat, negocierile fiind încă în plină desfășurare. În acest context, banca austriacă Erste observă că piețele financiare anticipează o orientare a politicii monetare mai restrictive în regiune, iar titlurile de stat românești continuă să performeze mai slab decât cele ale celorlalte state din ECE, o consecință directă a așteptării comunității financiare pentru anunțul S&P privind ratingul suveran.

Pe lângă dinamiciile macroeconomice, alte evenimente recente au contribuit la climatul general de incertitudine. A fost blocată vânzarea prin negociere directă a Liberty Galați, fostul Sidex, tocmai când era vizat de un investitor major chinez. De asemenea, ANAF și Exim Banca Românească au introdus amendamente legislative notabile. În altă notă, o bancă cu reputație solidă a pierdut o licitație din cauza lipsei cazierului fiscal pentru unul dintre membrii consiliului de administrație.