Europenii au pierdut 1,17 trilioane de euro din cauza banilor lăsați în conturi?
Potrivit estimărilor elaborate de departamentul de cercetare al ING, patrimonul total al familiilor din spațiul euro ar fi fost cu 1,17 trilioane de euro mai generos în anul 2025, dacă doar o fracțiune de un sfert din sumele parcate în conturi bancare obișnuite între 2002 și prezent ar fi fost redirecționate către vehicule de tip fonduri de investiții. Această cifră uriașă ar fi putut fi amplificată considerabil, atingând pragul de 2,79 trilioane de euro, în ipoteza în care aceeași proporție de capital ar fi fost plasată direct în titluri de acțiuni cotate la burse.
BRD lansează primul credit pentru companii cu protecție împotriva creșterii dobânzilor
BCR Pensii simplifică transferul online al activelor din Pilonul 3 către fondul BCR PLUS
Fondurile de obligațiuni din România au pierdut cursa cu inflația
Banca Transilvania lansează BT Trade pentru economii și investiții recurenteAcest plus de valoare echivalează cu 17,7% din produsul intern brut al zonei euro.
Analiza detaliată, publicată recent, evidențiază cum o realocare progresivă a economisiilor populare către instrumente de piață ar genera beneficii multiple, nu doar pentru conturile individuale ale cetățenilor, ci și pentru capacitatea companiilor de a se finanța și pentru ritmul general de creștere economică. Studiul subliniază că volumul crescut al economiilor din Europa constituie o rezervă de capital semnificativă, care poate alimenta ciclul investițional dacă banii stagnanți în depozite sunt mutați treptat către active financiare diverse.
Deși există o percepție comună că europenii au fost dintotdeauna foarte dornici să-și pună la adăpost banii, datele statistice arată o realitate mai nuanțată. În intervalul 2010–2021, gospodăriile din zona euro au alocat, în medie, o cotă mai mică din veniturile lor către economisire și investiții comparativ cu cele din Statele Unite.
Schimbarea de paradigmă s-a produs brusc abia după anul 2021.
Astăzi, familiile din spațiul euro canalizează aproximativ 6% din venitul disponibil spre instrumente de economisire, o rată care este aproape dublă față de cea din SUA și depășește clar valorile consemnate înainte de criza pandemică.
Cu toate acestea, structura activelor financiare rămâne dominată de depozite, ceea ce implică o disponibilitate redusă a capitalului pentru a susține inovația și expansiunea corporativă. Contrastul este evident dacă ne uităm spre America, unde valoarea investițiilor deținute de populație este de circa cinci ori superioară sumei depozitelor. Diferențele nu se opresc la nivel continental, ci se manifestă și între statele membre. Germania și Franța mențin poziții de lider în ceea ce privește ratele de economisire, în timp ce în Italia și Spania, populația tinde să cheltuie mai mult, economisind mai puțini bani.
Cercetările relevă, de asemenea, o corelație directă între îngrijorarea privind veniturile viitoare la pensionare și o predispoziție accentuată de a acumula economii.
ING a evaluat costul oportunității asociat pasivității financiare, bazându-se pe randamentele istorice ale depozitelor, fondurilor și acțiunilor.
Ce pierderi masive au suferit familiile europene prin neinvestire?
Calculul arată că, dacă din 2002 ar fi fost trimise în fonduri de investiții doar 25% din banii care au rămas în depozite, averea agregată ar fi fost majorată cu 1,17 trilioane de euro până în 2025, reprezentând 7,4% din PIB-ul zonei euro.
Scenariul optimist, bazat pe investiția în acțiuni listate, ar fi adus un plus de 2,79 trilioane de euro, adică 17,7% din PIB.
Semnele unei transformări pozitive sunt deja vizibile în datele recente. Din anul 2025, cetățenii europeni alocă o sumă mai mare către acțiuni, obligațiuni și fonduri decât către conturile bancare simple.
Impulsionați de randamente superioare oferite de piețele de capital, ponderea depozitelor în totalul activelor lichide ale gospodăriilor din zona euro a scăzut de la 67% în 2019 la 62% în 2025, nivelul cel mai scăzut înregistrat din 2008 încoace.
Simultan, fondurile de investiții, inclusiv certificatele de tranzacționare (ETF), au atins o cotă de 23% din activele populației, maximul istoric de la începutul mileniului actual.
Politicele actuale joacă un rol crucial în modelarea acestor comportamente.
Sondajele indică un interes ridicat pentru piața financiară: printre cei care dețin economii, jumătate sunt deja investitori activi, iar alți 30% declară intenția de a face acest pas în viitor.
Generațiile tinere se dovedesc a fi mult mai receptive la ideea investițiilor decât cele vârstnice. Experții de la ING Research argumentează că ideea conform căreia europenii nu ar fi interesați de investiții este o simplificare excesivă a realității.
Exemplele oferite de Suedia, Danemarca și Țările de Jos demonstrează că stilul de investiții al cetățenilor este determinat în mare măsură de cadrul instituțional și al politicilor publice, nu de o anumită cultură națională rigidă. Astfel, ajustarea mecanismelor de încurajare a investițiilor poate modifica semnificativ peisajul financiar al continentului.
