Europenii ar fi fost cu 1,17 trilioane de euro mai bogați dacă investiseră în fonduri

De ce europenii preferă depozitele

Potrivit unui studiu ING Research, situația financiară a cetățenilor din zona euro ar fi putut fi radical diferită dacă o parte din economiile acumulate de-a lungul timpului ar fi fost direcționată către piețele de capital. Calculările indică faptul că, dacă doar un sfert din banii depuși între 2002 și prezent ar fi fost investiți în fonduri, bogăția agregată a gospodăriilor ar fi atins 1,17 trilioane de euro în 2025.

Ce rămâne dintr-un salariu brut de 6.000 de lei și cât plătește de facto firmaEconomiștii analizează posibilitatea de scădere a taxelor în RomâniaUtilizatorul Coinbase: 1,3 milioane USDC blocate înainte de liquidareAproape o treime din băncile din România au fost pe pierdere la jumătatea anului 2026

Diferența ar fi fost și mai spectaculoasă în cazul investițiilor directe în acțiuni. Aceeași sumă, alocată în stocuri cotate, ar fi generat peste 2,79 trilioane de euro, echivalentul a 17,7% din PIB-ul zonei euro. Deși Germania și Franța rămân lideri în ceea ce privește ratele de economisire, în Spania și Italia aceste niveluri sunt mai scăzute, lăsând un potențial neexploatat considerabil.

Tendința de a ține banii în conturi bancare simple persistă, deși contextul s-a schimbat.

Între 2010 și 2021, gospodăriile din zona euro au alocat o proporție mai mică din venituri către economii și investiții comparativ cu cele din Statele Unite. Această disparitate nu s-a diminuat semnificativ nici după 2021. În prezent, europenii direcționează aproximativ 6% din venitul disponibil către instrumente de economii, un nivel aproape dublu față de cel din SUA și superior celui din perioada pre-pandemică.

Cât ar fi câștigat zona euro

Paradoxal, majoritatea activelor financiare ale europenilor se află totuși în depozite. Aceasta înseamnă mai puțin capital disponibil pentru finanțare, investiții și inovații.

În contrast, în Statele Unite, valoarea investițiilor deținute de persoanele fizice este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a depozitelor.

Simularea ING arată că, dacă începând cu 2002 europenii ar fi direcționat către fonduri de investiții doar un sfert din banii depuși, creșterea bogăției ar fi fost de 1,17 trilioane de euro până în 2025, reprezentând 7,4% din PIB-ul zonei euro. Câștigurile potențiale din investițiile în acțiuni listate ar fi fost chiar mai mari, adăugând 2,79 trilioane de euro, adică 17,7% din PIB.

Deși schimbarea comportamentului este vizibilă, cu europenii alocând deja mai mulți bani în acțiuni, obligațiuni și fonduri decât în bănci, lichiditatea activelor rămâne un factor limitativ. Conform datelor recente, lichiditatea activelor gospodăriilor europene este deja mai mică decât jumătate din totalul activelor din zonă.

Raportul anual al Fondului de Cercetare și Dezvoltare sugerează, de asemenea, că investițiile în zona euro ar fi putut scădea cu mai mult de 67% la sfârșitul anului, subliniind necesitatea unei realiniere strategice a portofoliilor personale.