Cine e prim-ministrul României, Luca Niculescu?
Autoritățile române au reușit să strângă 4,5 miliarde de euro pe piețele internaționale, prin emiterea de obligațiuni în euro.
Panouri solare pe balcon: facturile la bloc pot scădea cu până la 40%
ANAF: 20 de zile pentru a declara impozitul pe locuințe și mașini
Senatul a aprobat cumularea indemnizației cu salariul pentru întoarcerea mai devreme la muncă
Mirajul abundenței: De ce trăim într-o lume a resurselor limitate?Această operațiune a fost finalizată în cursul săptămânii curente și include titluri cu maturități variate: patru ani, opt ani și, în cadrul unei emisiuni verzi, doisprezece ani.
Se tratează despre a doua accesare a piețelor externe din partea statului român în anul 2026, realizată imediat după ce noul guvern a aprobat prima rectificare bugetară.
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, a subliniat că această tranșă reprezintă prima emisiune de euroobligațiuni de la preluarea puterii de către noua conducere. El a menționat că cererea din partea investitorilor a fost de dublu față de valoarea totală a împrumutului, ceea ce demonstrează un interes semnificativ pentru țara noastră.
Pentru șefului executivului, acest rezultat constituie un semnal clar al încrederii în stabilitatea economică a României și în capacitatea statului de a onora obligațiile sale financiare.
Ce înseamnă asta din punct de vedere strategic?
Din punct de vedere strategic, această operațiune se înscrie în cadrul planului de împrumuturi prin eurobonduri pentru 2026, care vizează o sumă totală de 10 miliarde de euro. Este de menționat că, în prima ieșire pe piețele externe din acest an, statul a strâns aproximativ 5 miliarde de euro. Astfel, cele două tranșe împreună acoperă jumătate din obiectivul anual.
În ceea ce privește costurile finale ale împrumutului, ratele au variat în funcție de maturitatea titlurilor.
Pentru obligațiunile cu scadență la 4 ani, rata a fost de aproximativ 5,3%. La titlurile pe 8 ani, costul a depășit 6,2%, iar pentru cele pe 12 ani a atins 6,8%.
Aceste niveluri sunt superioare celor din anul precedent, când în toamna lui 2025 statul se împrumutase la 5,5% pentru maturitatea pe 8 ani și la 6,2% pentru cea pe 12 ani.
Creșterea costurilor de finanțare se explică prin acumularea turbulențelor atât la nivel intern, cauzate de probleme politice, cât și pe scena mondială, care au împins în sus prețul creditului.
