Panouri solare pe balcon: facturile la bloc pot scădea cu până la 40%

Al doilea proiect de lege se concentrează pe aprobarea montajului pe acoperiș!

Legislația nouă facilitează energia solară în blocuri: facturile pot coborâ cu până la 40%

Adopția a două propuneri legislative, înregistrate la Senat pe 4 noiembrie, ar putea deschide calea către o mai mare accesibilitate a energiei fotovoltaice pentru rezidenții din imobilele colective. Inițiativa vine din partea Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE), care subliniază potențialul economic al soluțiilor de mică putere.

Estimările organizației indică că un sistem instalat pe balcon, echipat cu baterie și plasat într-o zonă cu bună expunere solară, este capabil să diminueze chelțuiala lunară cu electricitate cu o marjă de până la 40%.

Cu toate acestea, economiile reale depind în mod direct de cantitatea de energie care reușește a fi consumată de către locuința respectivă.

În cazul instalărilor comune pe acoperiș, mecanismul de beneficiu funcționează diferit: prin reducerea consumului total al clădirii și prin canalizarea unei părți din veniturile generate pentru acoperirea costurilor de întreținere.

Conform OUG 163/2022, persoanele care produc și consumă energie colectiv într-o aceeași clădire au dreptul de a stabili modalitățile de utilizare comună a energiei. Această ordonanță definește prosumatorul ca acel consumator care generează energie pentru uz propriu și are posibilitatea de a valorifica surplusul în limitele legii. Totuși, aplicarea acestui drept trebuie armonizată cu regulile privind proprietatea comună, montarea echipamentelor, procesul de racordare și mecanismele de decontare. Expunerea de motive a propunerii legislative pentru balcoane semnalază dificultăți de interpretare care apar din suprapunerea diverselor reglementări în vigoare.

În contextul actual, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, prin articolul 299, include deja o excepție de la necesitatea autorizației pentru anumite sisteme fotovoltaice montate de prosumatori, cu condiția că acestea se află în afara zonelor protejate și că se notifică administrația locală. În paralel, Legea 196/2018 cere acorduri specifice pentru intervențiile asupra părților comune ale clădirii.

Noutatea adusă de cele două proiecte constă în stabilirea unui traseu procedural clar pentru instalațiile mici de balcon și pentru investițiile asociațiilor, inclusiv pentru modul de împărțire a beneficiilor.

Proiectul cu numărul B618 delimită clar ce înțelege prin „sistem de balcon”: o configurație care include între unul și patru panouri, un invertor cu putere maximă continuă la ieșire de 800 VA și, ca opțiune, o baterie. Pentru o singură instalație situată la locul de consum, textul propune doar notificarea prealabilă a operatorului de distribuție, eliminând procedura standardă de racordare aplicabilă prosumatorilor. Această notificare nu trebuie să fie condiționată de un aviz tehnic individual, de un studiu de soluție sau de lucrări de întărire a rețelei electriche. Un alt aspect semnificativ este scutirea de taxe și tarife la punerea în funcțiune a sistemului.

Condiția esențială impusă de proiectul de lege este ca sistemul fotovoltaic de balcon să fie proiectat astfel încât să „limiteze efectiv la zero injecția de energie electrică în rețeaua de distribuție”. În practică, aceasta înseamnă că gospodăria își acoperă consumul din producția proprie, reducând cumpărăturile de energie din rețea. Regimul propus nu prevede încasări din vânzarea surplusului în rețea, o distincție importantă față de modelele clasice.

De asemenea, textul face o diferențiere relevantă între amplasarea panourilor în interiorul balconului, fără fixare în elemente comune, și montajul pe exteriorul parapetului sau pe fațada comună.

Pentru a doua variantă, este necesară o hotărâre a adunării generale privind folosirea părții comune. În cazul locatarilor, se cere acordul scris al proprietarului, iar textul menține obligațiile contractuale legate de aspectul fațadei asumate față de dezvoltatorul imobilului.

În zonele care nu sunt protejate, montajul ar putea fi efectuat fără autorizație de construire, cu simplă notificare a primăriei.

Este important de reținut însă că regulamentele locale și cele ale asociației pot stabili condiții estetice, cu condiția să nu facă imposibilă instalarea. Sistemele montate trebuie să respecte, de asemenea, cerințele de siguranță structurală, inclusiv rezistența la vânt și la zăpadă.

APCE susține că un kit de acest tip poate reduce factura de energie a unui apartament cu până la 40%, presupunând existența unei baterii și o expunere solară optimă. Pentru a ilustra impactul financiar, să considerăm un apartament cu un consum lunar de 200 kWh. La un preț final de 1,50 lei/kWh, cu taxe incluse și fără cost de abonament, factura curentă se ridică la 300 de lei. O reducere de 40% ar echivala cu o economie de 120 de lei.

Pentru a atinge acest rezultat, instalația trebuie să înlocuiască efectiv 80 kWh care, în absența ei, ar fi fost achiziționate din rețea (80 × 1,50 = 120 lei).

Care este condiția esențială impusă de proiectul de lege?

Dacă doar 40 kWh din producția solară reușesc a fi utilizați pentru înlocuirea energiei cumpărate, economia este de 60 de lei, adică o reducere de 20%.

Evaluarea corectă a producției și a modului în care aceasta este consumată necesită o analiză separată a mai multor variabile: localitatea, orientarea și înclinarea panourilor, prezența umbrelor și intervalul orar în care locuința consumă energie. Instrumentul PVGIS, dezvoltat de Comisia Europeană, permite estimarea producției bazate pe amplasament și pe caracteristicile tehnice ale instalației, oferind o analiză a variației lunare. Pentru a verifica economiile reale pe factură, datele de producție trebuie corelate cu profilul de consum al apartamentului și cu modul de funcționare al bateriei.

Costul inițial rămâne o problemă separată și semnificativă.

Deși proiectele au sprijin parlamentar din partea USR, UDMR, PSD și PNL, textele nu instituie un program de subvenționare pentru achiziția echipamentelor.

Prin urmare, pentru a estima perioada de recuperare a investiției, este necesar a lua în calcul prețul total al echipamentelor, costurile de montaj și chelțuiala de exploatare pe termen lung.

Al doilea proiect de lege se concentrează pe aprobarea montajului pe acoperiș, terasă sau alte părți comune ale clădirii. Procedura propusă cere acordul a două treimi din numărul total al proprietarilor, precum și acordul scris al celor direct afectați. Asociația de locatari ar putea astfel să exercite calitatea de prosumator pentru locul de consum al părților comune. Energia obținută ar putea acoperi consumuri colective! Energia obținută ar putea acoperi consumuri colective precum iluminatul comun, funcționarea liftului sau a pompelor.

Reducerea acestor chelțuiali s-ar reflecta în costurile repartizate proprietarilor, conform regulilor aplicabile, în timp ce factura individuală de electricitate a fiecărui apartament ar rămâne cu un contract și un consum distinct.

Privind veniturile din excedent, proiectul introduce o excepție de la regula actuală prevăzută la articolul 70 din Legea 196/2018. În prezent, veniturile din exploatarea proprietății comune aparțin asociației și se folosesc pentru a alimenta fondul de reparații, fără a fi distribuite direct proprietarilor. Noua propunere permite însă ca până la 85% din veniturile aferente excedentului fotovoltaic să fie utilizate pentru scăderea contribuțiilor proprietarilor la chelțuiala asociației, proporțional cu cota-parte indiviză.

Restul sumei ar rămâne în fondul de reparații.

Un exemplu numeric clarifică mecanismul: dacă venitul intrat în acest sistem este de 1.000 de lei și adunarea generală alege procentul maxim de 85%, atunci 850 de lei sunt alocați pentru reduceri, iar 150 de lei merg în fondul de reparații. Un proprietar cu o cotă indiviză de 2% ar primi o scădere de 17 lei (850 × 2%). Dacă întreținerea sa, calculată înainte de aplicarea reducerii, era de 500 de lei, suma finală de achitat ar fi de 483 de lei. Deși exemplul este ipotetic, el ilustrează clar modul în care veniturile sunt repartizate.

Documentul clarifică faptul că adunarea generală are dreptul de a alege un procent mai mic decât plafonul de 85%, dar cere o separare clară în lista lunară a producției, consumului, veniturilor și reducerilor. Dacă sumele alocate unui proprietar depășesc contribuția sa lunară, excesul se reportează pentru perioadele următoare. Hotărârea asociației trebuie să specifice cu precizie amplasamentul, caracteristicile tehnice ale instalației, sursa de finanțare, modul de împărțire a costurilor și condițiile de întreținere. Pentru împrumuturile bancare, rămâne aplicabilă cerința acordului scris al tuturor proprietarilor, conform articolului 53 litera f) din Legea 196/2018.

Este esențial de menționat că aprobarea montajului cu două treimi din voturi nu înlocuiște necesitatea acestui acord unanim în cazuri de împrumut.

În plus, proiectul privind instalațiile comune permite montarea fără autorizație de construire în afara zonelor protejate, cu notificarea primăriei.

În ceea ce privește expertiza tehnică, textul propune ca aceasta să fie efectuată la solicitarea adunării generale sau a proprietarilor direct afectați, fără a fi o condiție automată pentru adoptarea hotărârii.

Totuși, expunerea de motive subliniază că obligațiile tehnice impuse de alte norme rămân în vigoare.

Ca detalii procedurale, pentru sistemele de balcon, forma depusă la Senat prevede intrarea în vigoare la 90 de zile de la publicare, precum și un termen de 60 de zile pentru aprobarea procedurii de către Autoritatea Națională Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Aceste termene sunt esențiali pentru a înțelege când noua legislație va deveni operațională pentru cetățenii din blocuri.