TVA-ul din România a ajuns la 21%?
Noutățile legislative privind sistemul de impozitare pe valoare adăugată pentru anul 2026 impun o atenție sporită din partea administratorilor și contabililor din România, nu doar asupra ratelor locale de impozitare, ci și asupra complexului set de norme europene care guvernează schimburile comerciale transfrontaliere. Deși legislația națională dictează marja de manevră în ceea ce privește cotele aplicabile pe teritoriul țării, mecanismele fundamentale, precum definirea persoanelor impozabile și stabilirea locului unde se datorează taxa, rămân sub egida Uniunii Europene.
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursăAceastă dualitate normativă devine critică în momentul în care o entitate juridică românească realizează operațiuni de cumpărare sau vânzare de bunuri și servicii cu parteneri situați în alte state membre.
Supravegherea corectei aplicări a acestor reguli este asigurată de Comisia Europeană, în timp ce interpretarea juridică finală revine Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), ale cărei sentințe au caracter obligatoriu pentru toate instanțele și autoritățile fiscale din România. Un rol suplimentar în armonizarea practicilor este jucat de Comitetul TVA, care facilitează o aplicare uniformă a dispozițiilor Directivei 2006/112/CE în întreaga comunitate. Pentru a naviga cu succes prin acest peisaj, este esențial ca specialiștii să înțeleagă atât normele locale, cât și cele comunitare.
În contextul actual, cota standard de TVA din România s-a majorat la 21%, urcând de la nivelul anterior de 19%, și este aplicabilă în majoritatea cazurilor obișnuite. Pe de altă parte, cota redusă a crescut de la 9% la 11%, beneficiind categorii precum alimentele de bază și apa potabilă, deși există excepții notabile pentru băuturile alcoolice sau produsele cu un conținut ridicat de zahăr.
Menționăm că cota super-reduasă de 5% a fost eliminată din sistemul fiscal românesc.
Taxarea inversă la achiziții intracomunitare!
Pentru companiile implicate în comerțul intra-UE, documentația devine crucială: validarea partenerului comercial în sistemul VIES, cuplată cu probe clare ale transportului transfrontalier, condiționează posibilitatea de a aplica scutirea de TVA la livrările intracomunitare. Dacă Autoritatea Națională a Administrării Fiscale (ANAF) constată lipsa dovezilor că bunurile au părăsit teritoriul național, taxa poate fi recalculată, invalidând scutirea inițial declarată.
La nivelul achizițiilor intracomunitare, se aplică principiul taxării invers, ceea ce obligă firmele să segmenteze chiar operațiile de cumpărare de cele de vânzare, având în vedere că regimurile fiscale diferă. În cazurile de control fiscal, absența documentelor de transport sau a validării corespunzătoare poate duce la ajustarea sumelor datorate, chiar dacă entitatea a încadrat inițial tranzacția ca fiind scutită.
Un aspect de mare importanță strategică este posibilitatea anulării înregistrării în scopuri de TVA, o măsură care poate paraliza activitatea firmelor active în spațiul UE. Criticile se concentrează asupra utilizării de către ANAF a unor criterii de risc percepute ca fiind subiective, ceea ce ar putea contravine dreptului comunitar. În astfel de situații, administratorii au la dispoziție un instrument procedural: sesizarea electronică a Comisiei Europene. Deși această instituție nu funcționează ca o instanță de apel pentru rezolvarea litigiului individual al unei singure firme, ea poate examina dacă statul membru a încălcat legislația UE.
Prin urmare, obiectivul sesizării este de a pune în discuție modul în care România aplică normele europene, necesitând o descriere detaliată a măsurii contestate și a regulii specifice încălcate.
Finalmente, recuperarea TVA-ului plătit în străinătate reprezintă o dreaptă esențială pentru companiile românești care suportă costuri în alte state membre. Indiferent dacă este vorba despre cheltuieli cu combustibilul, cazarea sau participarea la conferințe și evenimente în Uniune, entitățile pot solicita rambursarea acestei taxe prin completarea Formularului 318, conform mecanismelor prevăzute de legislația europeană.