Comisia Europeană propune noi schimbări în impozitarea directă: ce trebuie să facă companiile

Pentru grupurile care dețin holdinguri în multiple state?

Noua abordare a Comisiei Europene în materia fiscalității corporative semnalează o tranziție majoră de la focalizarea exclusivă pe combaterea evaziunii și creșterea transparenței, spre o direcție axată pe simplificare și armonizare a legislației. Această schimbare de paradigmă a fost detaliată joi de Ruxandra Târlescu, partener și conducător al departamentului de consultanță fiscală și juridică la PwC România, într-o analiză adresată comunității antreprenoriale prin intermediul platformei StartupCafe. ro.

Expertul subliniază că, după zece ani în care obiectivele principale au fost lupta contra evitării taxării și îmbunătățirea vizibilității fiscale, Bruxelles-ul lansează acum un pachet extins de reforme care redefinește modul în care sunt impozitate firmele.

În contextul acestor evoluții, grupurile multinaționale sunt îndemnate să profite de fereastra de oportunitate pentru a revizui în avans arhitectura lor corporativă, strategiile de finanțare și mecanismele de conformare, chiar dacă procesul de adoptare a noilor reguli se va întinde pe o perioadă lungă. Pachetul legislativ, denumit „Tax Omnibus”, vizează modificarea a șase directive specifice impozitării directe, alături de actualizarea directivei privind schimbul de date între autoritățile fiscale (DAC).

Analiza tehnică evidențiază trei transformări cruciale care vor afecta direct structurile operaționale și documentația firmelor: extinderea scutirilor de impozit reținut la sursă pentru fluxurile de dividende, dobânzi și redevențe, înlocuirea formalităților prealabile cu verificări a posteriori și reducerea numărului de raportări obligatorii actuale. Pe baza acestor premise, companiile ar trebui să auditeze tranzacțiile transfrontaliere de capital pentru a cuantifica beneficiile financiare generate de noile scutiri, simultan cu o revizuire riguroasă a documentației existente pentru a garanta coerența în fața unor eventuale controale fiscale viitoare.

Structurile de tip holding necesită o reevaluare atentă, deoarece simplificarea procedurală nu anulează regulile naționale anti-abuz, care rămân în vigoare. Totodată, entitățile care investesc în cercetare-dezvoltare (R&D) trebuie să calculeze avantajul fiscal derivat din noul cadru de deductibilitate pentru anumite cheltuieli eligibile.

Referitor la scutirea impozitului cu reținere la sursă, mecanismul actual condiționează beneficiul de deținerea unei participări minime de 25% pentru dobânzi și redevențe, respectiv de 10% pentru dividende. Propunerea „Tax Omnibus” vizează eliminarea acestor praguri, extinzând scutirea la o gamă mai largă de plăți transfrontaliere între societăți din spațiul UE, independent de mărimea participației.

În aceeași direcție, regimul este extins și către instituțiile de pensii, indiferent de forma juridică.

Această măsură va avantaja în special firmele cu acționariat minoritar, contractele de licențiere și fluxurile de finanțare între entități eligibile din Uniune, eliminând barierele actuale de deținere minimă.

Comisia Europeană estimează că această modificare va genera un plus de aproximativ 5,3 miliarde de euro anual pentru contribuabilii europeni.

Pentru grupurile care dețin holdinguri în multiple state, este relevantă și posibilitatea ca autoritățile fiscale să nu mai refuze deducerea costurilor asociate deținerii participațiilor doar pentru cote de cel puțin 10%, extinzând logica și la participațiile mai mici. Totuși, propunerea include o clauză de protecție pentru dobânzi și redevențe, destinată a preveni dubla neimpozitare în raport cu jurisdicții non-UE care nu taxează aceste venituri sau le aplică o cotă nulă.

Tranziția de la autorizarea prealabilă la autoevaluare reprezintă o reducere semnificativă a birocrației. În loc să solicite un acord prealabil, companiile vor putea aplica singure scutirea bazându-se pe evaluări interne, autoritățile fiscale intervenind ulterior pentru a verifica îndeplinirea condițiilor.

Pentru firmele românești, această logică nu este nouă, deoarece Codul fiscal permite deja aplicarea scutirii pe baza documentelor justificative existente la momentul plății, cu posibilitatea unui control a posteriori.

Schimbarea devine însă critică pentru grupurile care operează și în alte state membre, unde procedurile administrative prealabile sunt încă standard.

În domeniul cercetării-dezvoltării, se propune un cadru comun european de

Simplificarea vine însă cu un transfer de risc către contribuabili: dacă, în urma unui control, se constată că scutirea a fost aplicată greșit, firma va trebui să achite diferența.

Prin urmare, certificatul de rezidență fiscală, dovada beneficiarului final și probele activității reale a entității din grup trebuie obținute și arhivate imediat la efectuarea plății, nu cu întârziere.

Statele membre își mențin competențele anti-abuz și de control, ceea ce indică faptul că simplificarea vizează procedura, nu substanța dreptului la scutire.

În ceea ce privește deducerea dobânzilor, plafonul de 30% din EBITDA devine obligatoriu la nivel european, alături de un plafon fix de 3 milioane de euro, indexat anual cu inflația. Împrumuturile luate de la bănci sau terți pentru activitatea proprie sunt excluse din calcul. O supapă de siguranță este activată dacă EBITDA scade cu jumătate într-un an, caz în care limitarea nu se aplică. Pentru grupurile cu intensitate mare de capital, devin obligatorii regula „group escape” și reportarea dobânzilor nedeductibile, care anterior erau opționale pentru statele membre.

Regulile privind societățile străine controlate (CFC) sunt ajustate astfel încât grupurile supuse deja impozitului minim global de 15% (Pilonul 2) să fie scutite, datorită suprapunerii regimurilor. IMM-urile beneficiază și ele de scutire. Impactul pentru contribuabilii români este pozitiv, prin creșterea plafonului fix de deductibilitate la 3 milioane de euro și excluderea anumitor împrumuturi din limitare.

În domeniul cercetării-dezvoltării, se propune un cadru comun european de deductibilitate.

Investițiile în echipamente și active utilizate direct în R&D pot fi deduse integral în anul curent sau eșalonate pe următorii patru ani, condiționat de menținerea activelor în activitatea de R&D timp de cel puțin trei ani.

Această deductibilitate nu reduce baza EBITDA utilizată pentru limitarea dobânzilor, asigurând că facilitatea nu este anulată prin restrângerea altor cheltuieli. Operațiunile de fuziune, divizare prin separare și conversii transfrontaliere, inclusiv transferul sediului social între state membre, sunt incluse explicit în regulile de neutralitate fiscală.

Procedura de soluționare a dublei impuneri devine mai accesibilă.

Toate părțile implicate pot participa, cerința depunerii simultane fiind înlocuită cu o fereastră de 30 de zile. O plângere respinsă poate fi redeschisă în același termen, autoritățile fiind obligate să motiveze respingerea și să anunțe lipsa unui acord. Procedurile naționale paralele sunt suspendate din momentul primirii plângerii de prima autoritate competentă, iar comisiile de soluționare pot fi sesizate și pentru dispute privind admisibilitatea.

Reformarea directivei DAC elimină raportări cu valoare scăzută pentru administrații. Grupurile multinaționale supuse impozitului minim de 15% nu mai raportează anumite aranjamente transfrontaliere, generând economii estimate la circa 300 de milioane de euro anual. Sunt eliminate și raportările pentru aranjamente cu valoare redusă, în linie cu obiectivul reducerii sarcinilor administrative cu 35% pentru IMM-uri. Pragul de raportare pentru vânzările online este majorat, scutind peste 10 milioane de vânzători privați, în special cei de bunuri second-hand.

Conform articolului 7 al propunerii, statele membre trebuie să transpună regulile din „Tax Omnibus” până la 31 decembrie 2028, cu aplicare din 1 ianuarie 2029. Pentru DAC, calendarul este etapizat: unele măsuri intră în vigoare din 1 ianuarie 2028, iar cele care necesită adaptări IT complexe, din 1 ianuarie 2030.

Deși calendarul negocierilor nu este fixat, reperul public este foaia de parcurs „O singură Europă, o singură.”.