Salariul mediu din Bulgaria l-a depășit pe cel din România. Ce au făcut bulgarii să își ridice economia din criză

Impozitul standard pe venitul salarial este de 10% în ambele țări

În primăvara anului 2026, salariul mediu bulgar a atins aproximativ 1,120 EUR pe lună net, potrivit unei estimări bazate pe cele mai recente date ale Comisiei Europene, adică aproximativ 11 EUR față de salariul mediu din România. Diferența pare surprinzătoare atâta timp cât salariul brut român a rămas în jur de 400 de euro mai mare, dar de fapt, modul în care cele două state impun impozitarea muncii și devalorizarea leului în ultimii ani sunt firul roșu care explică o parte semnificativă a schimbării, chiar dacă acestea sunt cifre calculate la doar câteva luni după intrarea Bulgariei în zona euro.

Salariul mediu trece de 5.700 de lei, dar puterea de cumpărare rămâne în urmăAdio supraimpozitare? O nouă inițiativă vrea să repare „eroarea” contractelor part-timeANAF introduce un sistem de clasificare a firmelor în funcție de riscul fiscalDobânda BNR la 6,5% și costul real al creditului ipotecar în 2026

Cu toate acestea, faptul că Sofia a avut o economie în creștere chiar înainte de schimbarea monedelor și România este încă înaintea primei etape obligatorii pentru adoptarea acesteia îi exprimă astăzi mai mult decât oricând.

Salariul brut în România este de 400 de euro mai mare.

Diferența este inversată după contribuții Institutul statistic din Sofia a raportat un salariu mediu brut de 1.444 EUR între aprilie și iunie 2026, cu 9,8% în raport cu același trimestru din 2025. Astfel, valoarea netă de aproximativ 1,120 EUR este rezultatul aplicării contribuțiilor normale ale angajatului de 13,78% și a impozitului pe venit de 10% la suma rămasă.

În ceea ce privește România, rata medie a celor trei câștiguri nete lunare raportate de INS, convertisă în rata medie lunară, a fost de aproximativ 1.109 EUR, comparativ cu aproximativ 1.849 EUR brut.

Impozitul standard pe venitul salarial este de 10% în ambele țări, dar diferența este în principal în contribuțiile retinute de la angajat, deoarece în țara noastră, ca de obicei, 25% din venitul brut merge la pensionare și 10% la sănătate, iar impozitul se aplică la baza rămasă după contribuții și orice deducții, ceea ce înseamnă, în special, că, de exemplu, la un salariu brut echivalent cu 100 EUR, calculul standard, fără deducții, lasă 58,50 EUR angajatului român și aproximativ 77,60 EUR angajatului bulgar. În plus, costul total al unui loc de muncă include contribuțiile datorate de angajator, care au o greutate diferită în Bulgaria, fără a menționa faptul că cota bulgară de 10% datează din 2008, cu 18 ani înainte de adoptarea monedei unice.

În același timp, piața a avut și o cota de leu, în special în mai și iunie, când euro s-a apropiat de 5,24 lei, în comparație cu aproximativ 5,10 lei din aprilie. În aceste condiții, profitul net mediu în iunie a fost de 5,734 RON și a fost de aproximativ 1,094 EUR.

În cursul lunii aprilie, aceeași sumă ar fi fost în valoare de aproximativ 1 124 EUR, iar diferența de aproximativ 30 EUR generată numai prin conversie depășește avansul mediu al Bulgariei de 11 EUR în acel trimestru.

Ceea ce s-a schimbat este rata creșterii veniturilor

Prin urmare, în luna iunie, profitul net mediu din România a crescut cu 3,5% comparativ cu iunie 2025, dar puterea de achiziție aferentă a scăzut cu 6,3%, potrivit INS.

Într-un dialog cu Ziare. com, economistul Adrian Negrescu tocmai a confirmat că „diferențele fiscale între România și Bulgaria există de ani de zile, dar că” acestea nu explică ceea ce se întâmplă acum.

Ceea ce s-a schimbat este rata creșterii veniturilor. În Bulgaria, salariile cresc de câțiva ani, la 12-13% pe an, mult peste inflație. În țara noastră, în 2026, salariile au crescut cu 3-5%, în timp ce prețurile au crescut cu aproape 10%. În practică, bulgarii au câștigat puterea de cumpărare, iar românii au pierdut. Salariul real al unui român în primăvară a fost aproape cu 7% mai mic decât un an mai devreme.

Acesta este efectul direct al creșterii TVA, al costurilor de energie și al înghețării salariilor statului, a explicat economistul.

De asemenea, el a fost de acord că devalorizarea leuului a pus presiune pe buzunarele românilor, în special prin prețuri. Cu toate acestea, principalul motiv rămâne că salariile nu au fost în ritm cu cheltuielile. Leul slab a adâncit problema, dar nu a creat-o, a comentat Diare. com.

Criza din care Bulgaria și-a reconstruit regimul monetar a avut loc la sfârșitul anilor 1990, după colapsul unor bănci și accelerarea inflației, când Sofia a introdus un consiliu monetar în iulie 1997, un regim în care emisiunea monetară este acoperită de rezervele valutare și cursul de schimb este stabilit. Leva a fost prima dată legată de marcul german, apoi, începând cu 1999, de euro.

În plus, decizia BCE privind punerea în aplicare a mecanismului de curs de schimb ERM II a fost adoptată de BCE în iulie 2020 și decizia BCE privind punerea în aplicare a mecanismului de curs de schimb ERM II în iulie 2020.

Și când țara a adoptat euro, la 1 ianuarie 2026, a convertit euro în euro.