Liberalii au retras proiectul de eliminare a supraimpozitării contractelor part-time

Ce argumente economice puternice au susținut intervenția?

Liberalii au decis să retragă din ședința de vot final din Camera Deputaților propunerea legislativă care viza eliminarea mecanismului de supraimpozitare aplicat contractelor de muncă cu timp parțial, o măsură fiscală care a generat dezbateri ample în mediul politic și economic. Această inițiativă, care fusese pe cale de a fi adoptată, a fost scoasă de pe ordinea de zi chiar înainte de votarea finală, o manevră care a surprins partenerii de coaliție și a stârnit critici din partea unor deputați ai AUR.

Retragerea a fost confirmată de surse din interiorul Partidului Național Liberal (PNL), care au precizat că decizia a fost luată la solicitarea directă a premierului Ilie Bolojan, care considera că impactul asupra veniturilor bugetare ar fi fost prea mare.

Contextul acestei măsuri fiscale se întoarce în iulie 2022, când Guvernul condus de Nicolae Ciucă, cu majoritate formată din PSD, PNL și UDMR, a implementat un pachet de reforme fiscale prin Ordonanța Guvernului nr.16/2022. Această reglementare a stabilit că, pentru angajații cu normă întreagă sau parțială, contribuțiile la asigurările sociale și sănătate nu pot fi calculate pe salariul efectiv perceput, ci trebuie să fie cel puțin egale cu cele rezultate din aplicarea cotelor de Contribuție Asigurări Sociale (CAS) și Contribuție Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) la salariul minim brut pe țară.

Excepții de la această regulă se aplicau doar anumitor categorii, cum ar fi elevii și studenții sub 26 de ani aflați în școlarizare, excepții care aveau potențialul de a fi extinse ulterior.

Importanța dezbaterii privind această problemă este subliniată de datele statistice care plasează România într-o poziție defavorabilă în cadrul Uniunii Europene. Statisticile indică faptul că ponderea contractelor de muncă cu timp parțial în România este de doar 2,9% din totalul contractelor active, în contrast cu media europeană de 17,1%.

Pentru comparație, în Germania, proporția angajaților care lucrează cu normă redusă atinge 39,9% din forța de muncă totală. Această discrepanță sugerează o rigiditate a pieței muncii din România, agravată de disincutarea fiscală creată de supraimpozitare.

Istoria legiferii acestui proiect este una complexă și plină de blocaje.

În primăvara anului 2023, o inițiativă legislativă pentru eliminarea supraimpozitării a fost susținută de peste 60 de parlamentari, în majoritate covârșitoare liberali, dar și de un număr mai mic de reprezentanți PSD și AUR.

Proiectul a traversat Senatul într-un mod tacit, liberalii acuzând la momentul respectiv că PSD nu a oferit sprijinul necesar pentru adoptare. Ulterior, textul a fost transmis Camerei Deputaților, unde a stagnat la Comisia de Buget și Finanțe. Situația s-a schimbat în iunie, când o alianță formată din AUR, PNL și USR a reușit să obțină majoritatea necesară pentru aprobarea proiectului în comisie.

În ședințele parlamentare din toamnă, inițiativa a ajuns chiar în faza de vot final în plenul Camerei Deputaților.

Inițiatorii au justificat necesitatea intervenției prin argumente economice puternice. Potrivit explicațiilor lor, Ordonanța Guvernului nr.16/2022 a introdus o măsură fiscală profund inechitabilă, care a demonstrat o ineficiență economică și fiscală profundă în anii următori.

Efectele negative au incluzut scăderea numărului de contracte part-time, creșterea evaziunii fiscale, extinderea muncii la negru, precum și reducerea veniturilor bugetare provenite din contribuțiile sociale și impozitul pe venit.

Ministerul Finanțelor, inițiatorul normei, ar fi fundamentat greșit măsura, presupunând în mod aprioric că angajatorii și angajații acționau din rea-credință.

În preajma începerii noii sesiuni legislative, liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților, Gabriel Andronache, a anunțat că sprijinirea clasei mijlocii, prin eliminarea suprataxării contractelor part-time, va fi o prioritate. Proiectul legislativ, inițiat în 2023 de deputatele Raluca Turcan și Florin Roman, alături de alți colegi liberali, a fost dezbătut în plen pe data de 14 septembrie.

Premierul Ilie Bolojan a cerut retragerea propunerii?

În timpul dezbaterilor, partide precum PSD și AUR, care anterior criticaseră PNL pentru introducerea supraimpozitării, au anunțat susținerea eliminării acesteia. În urma dezbaterilor, Raluca Turcan a declarat că proiectul ar fi trebuit să fie adoptat în ședința de vot final programată pentru miercuri, 16 septembrie.

Deputata Raluca Turcan a subliniat absurditatea mecanismului actual, comparând situația unei persoane care muncește două ore cu taxa aplicată unei persoane care lucrează opt ore. Ea a menționat că, ca urmare a acestei taxe, 130.000 de contracte part-time au dispărut în câteva săptămâni, iar România a ajuns la puțin peste 2% angajați part-time, față de aproximativ 17% în media UE.

După trei ani de amânări și blocaje, proiectul a ajuns la etapa finală, oferind șansa de a elimina această anomalie fiscală.

Totuși, în ziua votării, proiectul nu a mai fost inclus pe lista de vot final, fapt care a generat confuzie și ironii din partea deputatului AUR Mugur Mihăescu. Acesta a exprimat neînțelegerea de ce o lege considerată bună a fost retrasă de propriii ei inițiatori, PNL, chiar când era pregătită pentru vot comun cu USR și AUR.

Mihăescu a sugerat că liberalii ar fi fost oprite de conștiință sau de presiuni interne, deoarece „fac prea mult bine” pentru ziua respectivă, scoțând a doua lege pentru mediul de afaceri de pe ordinea de zi.

Sursa retragerii a fost identificată de surse liberale ca fiind premierul Ilie Bolojan. Conform informațiilor, șeful Executivului l-a sunat personal pe unul dintre inițiatorii proiectului la Parlament, cerând ca inițiativa să nu mai fie promovată și să fie retrasă.

Deși Guvernul nu a emis un punct de vedere oficial scris către Parlament, Bolojan considera că impactul asupra veniturilor bugetului de stat ar fi fost semnificativ.

Deputata Raluca Turcan a confirmat că proiectul a fost amânat cu două săptămâni, dar nu a putut oferi detalii precise despre motivul exact al retragerii.

Anterior, chiar premierul Bolojan anunțase intenția de a elimina supraimpozitarea începând cu 2027.

În februarie, el a declarat că, imediat ce va fi finalizată digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), proces care ar trebui să se încheie la sfârșitul acestui an, plata contribuțiilor ar trebui să revină la a fi proporțională cu numărul de ore lucrate.

Bolojan a explicat că măsura anterioară a fost luată pentru a combate fenomenul prin care, în domenii precum taximetrie, oamenii încheiau contracte parțiale pentru câteva ore, dar lucrau efectiv cu normă întreagă, profitând de incapacitatea instituțiilor de supraveghere, precum ANAF și Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), de a verifica aceste situații.

Premierul a susținut că digitalizarea ANAF a permis pentru prima dată creșterea încasărilor la bugetul de stat prin capacitatea îmbunătățită a agenției de a colecta resursele. El a considerat fezabil ca, odată cu finalizarea digitalizării, să se reintre în vigoare plata obligațiilor direct proporțional cu orele muncite, ceea ce ar încuraja munca în România, inclusiv pentru cei care lucrează cu o normă și jumătate, plățind proporțional cu efortul depus.

Conform textului proiectului retras, baza de calcul pentru contribuții ar fi fost venitul efectiv realizat, nu salariul minim național. Documentul propunea ca, pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate să fie venitul efectiv, nu salariul minim țară în vigoare.

Inițiatorii argumentau că prevederile actuale au produs deja efecte negative asupra pieței muncii, materializate prin încetarea a zeci de mii de contracte part-time.

Impactul bugetar al legii propuse ar fi fost unul semnificativ pozitiv, estimându-se o revigorare a înregistrării de noi contracte part-time și o reducere semnificativă a muncii la negru, beneficiind astfel atât economia, cât și bugetul de stat pe termen mediu.