Conturile de investiții pentru pensionari au fost validate de comisii!
Comisiile parlamentare au validat legislația nouă privind conturile de investiții pentru pensionari.
BRD lansează primul credit pentru companii cu protecție împotriva creșterii dobânzilor
BCR Pensii simplifică transferul online al activelor din Pilonul 3 către fondul BCR PLUS
Fondurile de obligațiuni din România au pierdut cursa cu inflația
Banca Transilvania lansează BT Trade pentru economii și investiții recurenteGabriela Horga, senatorul liberal care a coordonat inițiativa, a confirmat public că proiectul de lege care reglementează crearea Conturilor de Economii și de Investiții a trecut de etapele de analiză din Camera Deputaților. Ambele comisii implicate – cea pentru buget, finanțe și bănci, și cea pentru politică economică – au votat în unanimitate, deschizând calea către dezbaterea finală în plen, programată pentru miercuri.
Acest instrument juridic aduce o noutate pe piața financiară românească. Persoanele aflate în activitate primesc o metodă voluntară de a-și constitui un patrimoniu pe termen lung.
Scopul este clar: o sursă suplimentară de venit după pensionare, care să completeze sistemul actual de pensii (pilonul public, al doilea pilon privat, pensiile facultative și cele ocupaționale).
De ce e nevoie acum de conturi de economii pentru pensionari?
Horga a subliniat importanța momentului, postând pe rețelele sociale că România avansează spre viitor. Votul unanim din comisii nu este o formalitate, ci semnalul unui consens larg. În termeni practici, noul cadru legal permite fiecărui român în vârstă de muncă să decidă autonom asupra sumelor investite, a momentului efectuării investițiilor și, în limitele legii, ale instrumentelor financiare alese.
Obiectivul fundamental rămâne simplu: o venitură suplimentară, acumulat gradual pe parcursul carierei, care să susțină standardul de viață după pensionare, alături de pensia de stat.
Inițiativa legislativă a fost lansată de Gabriela Horga împreună cu Claudiu Nasui, Cristina Prună și Sebastian Burduja, pornind de la o realitate demografică îngrijorătoare. România se îmbătrânește rapid, forța de muncă se micșorează, iar rata natalității continuă să scadă.
Aceste tendințe vor intensifica presiunea asupra sistemului public de pensii în anii următori, făcând necesare soluții alternative pentru generațiile tinere.
Pensionarii vor putea transforma economiile în investiții active!
Senatoarea a insistat că o pensionare dignă se construiește prin planificare pe termen lung, nu prin eforturi disperate în ultimii ani înainte de retragerea din activitate. Modelul se inspiră din experiențele internaționale, în special din Statele Unite, unde instrumente precum conturile 401(k) sau IRA (Individual Retirement Account) au demonstrat eficacitatea investițiilor pe termen lung.
Deși legislația românească nu este o copie fidelă a sistemului american, ea adoptă același principiu: capacitatea individului de a-și acumula active personale, în paralel cu sistemul public.
Abordarea vizează alinierea României la economia avansată, unde acumularea de capital la vârsta productivă este garanția unei bătrâneți liniștite. Legea abordează și structura actuală a economisirii în România, caracterizată prin stocarea masivă a activelor în numerar sau depozite bancare, în detrimentul investițiilor productive. Tranziția de la o cultură a economisirii passive la una a investițiilor active este un pas esențial. Pentru cei dispuși să accepte riscurile inerente piețelor financiare, aceste instrumente pot transforma economiile actuale într-un capital substantial pentru viitor.
Conturile de economie vor fi doar un rol complementar?
Impactul nu se limitează la beneficiarul individual. Fluxul de fonduri către piața de capital poate stimula disponibilitatea capitalului pentru companii, consolidând piața de capital națională și furnizând resurse suplimentare pentru dezvoltarea economică.
Scopul final este dublu: economiile să genereze beneficii pentru viitorul financiar al cetățenilor și, simultan, să contribuie la progresul economic general al țării.
Conturile de Economii și de Investiții nu substituie pensia publică, nici nu intră în competiție cu al doilea pilon de pensii, cu pensiile facultative sau cu cele ocupaționale. Rolul lor este strict complementar, oferind o opțiune voluntară și suplimentară care dă fiecărei persoane un grad mai mare de control asupra pregătirii financiare pentru bătrânețe.
Pentru Gabriela Horga, această lege reprezintă mai mult decât o simplă adăugare la arsenalul de instrumente financiare. Ea marchează o schimbare de mentalitate: trecerea de la simpla depunere de bani deoparte la construcția activă a propriului capital. Obiectivul final este ca viitoarea generație de pensionari din România să dispună de resurse proprii, nu doar de o pensie de stat, asigurându-și astfel un viitor financiar mai solid.
