Atenție la mesajele false în numele ANAF: cum vă puteți proteja datele bancare

Ce oferă Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC)?

Fraudele cibernetice care imită instituțiile publice devin tot mai frecvente, iar ANAF a emis o avertizare critică în data de 16 octombrie 2026.

Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVictor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă

Scopul acestei comunicări este de a alerta cetățenii privind paginile web false care prețuiesc apartenența la administrația fiscală, cu scopul de a extrage date sensibile, inclusiv informații bancare și fiscale.

Autoritatea fiscală a detaliat tipurile de solicitări întâlnite pe aceste platforme neoficiale și a subliniat importanța utilizării canalului securizat, numit Spațiul Privat Virtual, pentru orice comunicare cu instituția.

Un precedent semnificativ datează din 25 februarie 2026, când ANAF a semnalat circulația unor mesaje care conțineau un link către o pagină care reproducea aspectul oficial al Formularului de Contact. Această pagină falsă solicita, în plus față de datele personale, identificarea băncii, a conturilor și a soldurilor acestora. În acea avertizare, administrația fiscală a clarificat că mesajele respective nu aparțin instituției și că nu se cere accesarea linkurilor respective. De asemenea, s-a precizat că Formularul Unic de Contact nu este instrumentul folosit pentru obținerea datelor bancare, ci doar pentru rezolvarea problemelor administrative.

Pentru a se proteja, contribuabilii sunt îndemnați să nu furnizeze informații cu caracter personal, bancar sau fiscal prin formulare găsite pe platforme neoficiale. Recomandările ANAF includ evitarea instalării aplicațiilor solicitate de persoane care pretind că reprezintă instituția, precum și contactarea de urgență a autorităților competente dacă datele bancare au fost divulgate printr-o pagină falsă.

Aceeași procedură se aplică și în cazul în care pagina a fost accesată accidental, fără a se transmite informații, pentru a se verifica dacă datele au fost expuse.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) oferă, de asemenea, o serie de pași practici pentru evitarea acestor tentative. Specialiștii recomandă să nu se deschidă linkurile și fișierele atașate provenite de la expeditori necunoscuți. Este esențial să se verifice pagina accesată pentru a identifica dacă este o copie a unui site oficial. Accesul la aplicația bancară nu trebuie făcut prin linkuri primite în mesaje text sau e-mail, iar linkurile promovate trebuie evitate. De asemenea, nu se instalează programe cerute de presupuși agenți de investiții, dacă aceștia ar obține controlul asupra telefonului sau computerului utilizatorului. Pentru orice operațiune bancară, cel mai sigur este să se contacteze direct instituția bancară.

La un eveniment dedicat securității cibernetice, Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC, a analizat evoluția metodelor folosite de atacatori. El a subliniat că, deși metodele de bază nu sunt noi, tehnologia utilizată a avansat semnificativ, inclusiv prin integrarea instrumentelor de inteligență artificială.

Care e cercetarea pentru persoanele peste 50 de ani?

Atacatorii stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, menite să convingă victimele să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase.

Rotariu a identificat trei elemente cheie în fiecare tentativă de fraudă: emoția, urgența și solicitarea de date. El a subliniat importanța colaborării dintre DNSC, ING Bank, Poliția Română, societatea civilă și presa în prevenirea acestor scenarii.

Statistica DNSC pentru primul semestru al anului 2026 arată o distribuție specifică a incidentelor raportate: înșelătoriile prin telefon (vishing) au constituit 42% din total, phishingul (folosirea linkurilor frauduloase către copii ale platformelor oficiale) a reprezentat 14%, iar fraudele prin mesaje text (smishing) au însumat 13%. În aceeași perioadă, structurile de investigații criminale ale Poliției Române au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale legate de infracțiuni informatice.

La finalul lunii iunie, numărul dosarelor în lucru la nivel național a ajuns la aproximativ 72.000, o creștere față de cele 67.000 înregistrate la 1 ianuarie 2026, conform datelor Direcției de Investigații Criminale.

O cercetare națională dedicată persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani a fost prezentată la același eveniment. Rezultatele arată că șase din zece participanți au întâlnit cel puțin o formă de fraudă cibernetică, în timp ce 37% au declarat că nu au avut o astfel de experiență.

Respondenții cunoșteau, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate.

Nivelul de recunoaștere a metodelor a fost următorul: 66% auziseră despre apeluri sau mesaje care imită comunicarea unei băncii prin falsificarea identității expeditorului; 63% cunoșteau metoda linkurilor către pagini false care copiază platforme oficiale; 61% recunoșteau ofertele cu prețuri nerealist de mici și mesajele care cer parole sau informații personale; 57% auziseră despre solicitările de bani prin rețelele sociale precum WhatsApp, Facebook sau TikTok; iar 56% cunoșteau investițiile fictive și promisiunile financiare nerealiste.

În ceea ce privește reacția la o tentativă de fraudă, 69% dintre respondenți au declarat că au apelat la Poliție sau la alte autorități competente. Blocarea expeditorului a fost menționată de 47% din participanți, verificarea informației înainte de a reacționa a fost aleasă de 36%, iar ignorarea mesajului de 19%. Accesarea linkului primit a fost recunoscută de 11% dintre participanți, iar un procent similar a declarat că a luat legătura cu banca pentru a efectua verificări necesare.

Protecția datelor bancare și fiscale depinde în mare măsură de vigilanța cetățenilor și de utilizarea corectă a canalelor oficiale de comunicare.