Prețurile locuințelor ating un nou maxim, dar în termeni reali creșterea a fost aproape anulată de inflație.

Capitalul a înregistrat 21.073 de tranzacții, cu doar 1,7% mai puțin decât în

Creşterea este vizibilă în cifrele nominale, dar imaginea se modifică atunci când preţurile sunt în raport cu inflaţia şi evoluţia veniturilor. Ajustate cu inflaţia, preţurile caselor au scăzut uşor, cu aproximativ 0,4% faţă de T2 2025.

Lansare de buletin privind creditul privat pentru conducători finanziari globaliBursa din România: BET scade a treia zi, pierderi de 0,65% în ciuda optimismului internaționalBVB în scădere: rulaj de 155 milioane lei, BET pierde 0,61%Cash App testează plăți directe între utilizatori pentru micro-afaceri

Cu alte cuvinte, preţurile au crescut aproape la aceeaşi rată cu inflaţia. În ceea ce privește evoluția salariului mediu net, prețurile au scăzut cu 2,4%, indicând redresarea veniturilor în raport cu prețurile locuințelor. Dar evoluţia trebuie urmărită şi în următoarele trimestre, în special în oraşele în care salariile au crescut rapid în ultimele luni.

În primele șase luni din 2026, 67.876 de unități individuale au fost tranzacționate la nivel național, cu 8,9% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

Aceasta arată o piață în care prețurile continuă să crească, dar se încheie mai puține tranzacții. Bucureştiul a rămas mult mai aproape de nivelul de anul trecut.

Capitalul a înregistrat 21,073 de tranzacții, cu doar 1,7% mai puțin decât în prima jumătate a anului 2025.

Evoluțiile locale arată că piața rezidențială nu urmează aceeași direcție în toate orașele mari. În București, prețurile au crescut cu 11,5%, iar tranzacțiile au scăzut cu doar 1,7%. În Timis, preţurile au crescut cu 10,4%, iar numărul tranzacţiilor a crescut cu 2,9%.

Compania va fi dizolvată și lichidată oficial?

CITEŞTE ŞI VIDEO Prima fabrică de spumă poliuretanică din România dispare.

Compania va fi dizolvată şi lichidată oficial.

Terenul, vândut deja unui dezvoltator imobiliar, a înregistrat cea mai mare creștere a tranzacțiilor între piețele analizate de 18,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 7,6%.

Pe de altă parte, Cluj a înregistrat o scădere de 16,1% a tranzacțiilor, deși prețurile au continuat să crească cu 5,8%. În Constanţa, tranzacţiile au scăzut cu 29,1%, iar preţurile au crescut cu 7,4%. Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piaţă rezidenţială dintre oraşele analizate, cu un preţ mediu de 3,319 euro/mp, urmată de Braşov şi Bucureşti.

Data de la T2 arată foarte clar că nu mai putem vorbi despre piața rezidențială românească ca fiind un bloc.

Prețurile continuă să crească, dar ritmul tranzacțiilor diferă foarte mult de la oraș la oraș. Pentru cumpărători, investitori și dezvoltatori, analiza locală devine mult mai importantă decât media națională, a declarat Daniel Tudor, Partener fondator Conceptul.