BNR în dilemă: depreciere sau inflație?
Leul slăbește, dobânzile urcă: ce ne așteaptă cu noul guvern
Tinerii antreprenori din generația Z preferă să greșească și să înceapă din nou
Acciza la bere crește în Germania, Bulgaria, Spania și Luxemburg, în timp ce în România scade
Ghidul noilor conturi de economii și investiții: ce se schimbă pentru angajați, firme și PFA?
Cât din venitul lunar ar trebui să aloci pentru chirie sau rată?Piețele financiare sună alarma.
Prima de risc pentru România crește, iar investitorii se îndepărtează de activele în lei. În primele trei săptămâni din octombrie, moneda noastră a pierdut 1,36% față de euro. Cursul EUR/RON a sărit de la 5,2777 la 1 octombrie la 5,3485 la 23 octombrie — un câștig de 7,18 bani pentru euro.
Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, explică că, deși leul flutuează liber, BNR a limitat istoric amplitudinea oscilațiilor. Pentru o economie dependentă de importuri, această stabilitate e un avantaj: o depreciere bruscă ar face scumpe bunurile din străinătate. Stabilitatea schimbului e o ancoră nominală secundară, alături de ținta de inflație, dar schimbă modul în care economia se ajustează. Tătaru adaugă că evaluările FMI indică o posibilă supraevaluare a monedei, deși cu marjă de incertitudine mare.
BNR se află într-o dilemă: fie permite o depreciere mai pronunțată, acceptând presiune inflaționistă pe termen scurt, fie limitează scăderea cursului, asumind o eroziune treptată a competitivității. România a ales varianta a doua: a menținut stabilitatea schimbului în timp ce salariile creșteau rapid și inflația rămânea persistentă. Ajustarea nu a dispărut — a fost redirecționată spre o apreciere reală și un deficit al contului curent mai amplu.
Tranziția de la inflație și salarii ridicate la dezinflație e dificilă. Procesul cere o schimbare de model economic: de la consum la investiții, productivitate și capacitate productivă. E un proces de lungă durată.
Ministerul Finanțelor arată că prezența investitorilor străini în datoria publică scade. În iulie 2026, ponderea nerezidenților în titlurile de stat a coborât la 16,7%, față de 19,5% la începutul anului și 24-25% în 2024. Atenție: vânzarea obligațiunilor nu înseamnă automat ieșire de valută — fondurile pot fi reinvestite în alte active locale. Scăderea ponderii trebuie analizată și în termeni absoluți, nu doar ca procent.
Reuters a semnalat presiunea asupra ratingului suveran la începutul lui octombrie, pe fondul incertitudinii politice și a riscului unei datorii în creștere rapidă.
Reuters a semnalat presiune pe ratingul suveran!
Randamentele la obligațiunile pe 10 ani au urmat o evoluție în două etape: creștere bruscă în a doua jumătate a lui septembrie, pornind de la 6,71%, urmată de o corecție după ce S&P a menținut ratingul.
Ulterior, valorile au rămas volatile, stabilizându-se în jurul a 7%. În ultimele trei zile, odată cu slăbirea leului, randamentele au urcat la 7,14%, atingând chiar 7,22% pe perioade scurte pe 22 octombrie 2026.
Specialiștii de la RoEM-UBB FSEGA observă că randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a fluctuat semnificativ în ultimii ani.
După 2021, indicatorul a crescut accelerat, în contextul majorării dobânzilor la nivel global, depășind 6% în 2022 — cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Această evoluție reflectă presiunea inflaționistă și creșterea percepută a riscului de către investitori.
Instalarea unui nou guvern reduce temporar incertitudinea, dar piețele vor evalua dacă guvernul poate implementa măsuri credibile de consolidare fiscală.
Pentru cursul de schimb, contează nu doar cine guvernează, ci și dacă investitorii sunt convinși că România poate finanța deficitul fără a-și majora riscul de credit.
Dacă deprecierea monedei, creșterea dobânzilor și scăderea investițiilor se suprapun, semnalăm o creștere a primei de risc și o scădere a interesului pentru activele în lei.
În cel mai rău scenariu, România riscă să retrogradeze în categoria de credit necreditabil (Junk).