Pentru a trece de la idee la business funcțional
Generația Z redefinește conceptul de succes profesional, abandonând ideea conformă a unui post stabil în marele corporații în favoarea construirii propriilor afaceri. Această cohortă de tineri abordează viitorul cu o mentalitate de experimentare, unde eșecul este privit ca o lecție necesară pentru a reinicia procesul. Caracteristica definitorie a acestor tineri este curiozitatea combinată cu curajul de a face primul pas, chiar dacă nu dețin o viziune completă a destinației finale. Ei căutând sens profund în activitățile lor și dețin o familiaritate nativă cu instrumentele digitale, dorind o dezvoltare constantă. Cu toate acestea, transformarea unei idei într-o afacere funcțională necesită ghidare, experiență practică și acces la mentori. Aici intervin mediul academic și cel de business, care colaborează pentru a oferi tinerilor cadrul necesar pentru creștere.
Peste 32.000 de pensionari din Iași primesc indemnizația socială de 1.281 de lei lunar
Leul slăbește, dobânzile urcă: ce ne așteaptă cu noul guvern
Acciza la bere crește în Germania, Bulgaria, Spania și Luxemburg, în timp ce în România scade
Ghidul noilor conturi de economii și investiții: ce se schimbă pentru angajați, firme și PFA?Răzvan V. Mustaţă, decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a afirmat că mitul corporației ca loc de muncă ideal a dispărut, iar atracția către antreprenoriat este mult mai puternică decât cea către angajarea corporativă. El a subliniat că diploma actuale este un vehicul al mesajului educațional, transmițând nivelului de pregătire și efortului depus. Mustaţă a menționat că o schimbare majoră în cei zece ani de decanat a fost înțelegerea că universitatea nu trebuie să producă 8.000 de absolvenți ca o armată uniformă, ci trebuie să recunoască profilul unic al fiecărui student. De asemenea, a evidențiat calitatea generiției actuale de a pune întrebări și de a nu accepta lucrurile pe fața lor, ceea ce îi diferențiază de generațiile anterioare.
Pentru a trece de la idee la business funcțional, studenții pot participa la programul de incubare al UBB Student i-Lab. Acest program se desfășoară pe durata unui semestru și include prezentări în fața unui juriu internațional compus din antreprenori, investitori și instructori. Cătălina Crişan, CEO al UBB Student i-Lab, a explicat că ideile sunt diversificate și au fost direcționate, din semestrul trecut, spre patru domenii majore: nutriție, energie, mobilitate și locuire. Scopul este dotarea studenților cu competențe cheie, precum gândirea critică și abilitățile de vorbire în public. Incubatorul oferă și un program de internaționalizare care a avut aproximativ 1.300 de beneficiari. Crişan a adăugat că tinerii care intră în incubator sunt curioși, critici și au o personalitate puternică.
Programul a generat deja start-upuri de succes, inclusiv un instrument de relații publice pentru agenții imobiliare și arhitecți, precum și o platformă pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.
Colaborarea cu parteneri din Statele Unite, Luxemburg și Israel aduce expertiză externă. Din cele 17 echipe care încep programul, circa 12 sunt pregătite pentru juriu, iar doar zece ajung la final.
Maria Anghel, antreprenor și doctorand la FSEGA, a împărtășit experiența sa personală de a nu urma un drum liniar. După o perioadă în Azerbaidjan și Bratislava și o încercare de studiu în Germania, ea a ajuns la Cluj la vârsta de 20 de ani, unde a absolvit licența și masteratul în contabilitate. Ulterior, s-a orientat spre finanțe și, în martie, a devenit antreprenor asociat într-o companie care ajută IMM-urile să se digitalizeze. Ea a mărturisit că generația ei are curajul de a face primul pas fără o imagine clară a rezultatului final. Pentru tinerii de astăzi, nu este necesar să ai toate răspunsurile la 20 de ani; esențială este disponibilitatea de a învăța și de a adapta alegerile pe parcurs.
Cătălina Crişan a detaliat că programul de incubare se derulează pe un semestru
Conf. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă a mai subliniat că este extrem de dificil pentru generația actuală să găsească un loc de muncă care să asigure un trai decent. Din acest motiv, universitatea investește între 20.000 și 25.000 de euro pe an într-o platformă digitală numită FSEGA Student Job Market. Această platformă permite companiilor să posteze locuri de muncă, stagii de practică, evenimente și programe de dezvoltare a competențelor.
Cătălina Crişan a detaliat că programul de incubare se derulează pe un semestru complet, cu validare finală de la un juriu internațional format din instructori, antreprenori și venture capitalists. Programul de internaționalizare, cu circa 1.300 de beneficiari, este foarte solicitat. Tinerii din incubator sunt descriși ca curioși, critici și cu personalitate puternică.
Tiberiu Moisă a analizat specificul generației Z în materie de tehnologie și digitalizare. A subliniat că acești tineri au avut șansa de a călători încă de copii, ceea ce le-a oferit o înțelegere diferită a lumii. Deși știu că există multe oportunități, sunt și sub presiune din cauza alegerilor de făcut. Moisă a observat că generația sa a dobândit independența financiară mai repede datorită nevoii și stresului, în timp ce tinerii de astăzi care nu au resurse financiare înțeleg această noțiune rapid, în timp ce cei cu posibilități o înțeleg doar conceptual. El a sfătuit tinerii să vorbească și să pună întrebări, deoarece oportunitățile apar adesea din locuri neașteptate.
Maria Anghel a menționat că a fost norocoasă pentru că a lucrat încă din primul an de facultate. A subliniat că FSEGA i-a oferit un mod de a gândi și a organiza ideile, nu doar o ghidare specifică pentru meseria de contabil. În martie, a devenit antreprenor asociat într-o firmă care implementează proiecte de software, cu misiunea de a ajuta IMM-urile să se digitalizeze. Ea a descris generația sa ca curioasă, care nu acceptă roluri rigide și se concentrează pe obiectivele proprii.
Mihaela Nabăr, director executiv la World Vision România, a subliniat că generația Z dorește să fie văzută și auzită. Acești tineri știu de ce vin la muncă și cât doresc să câștige. Nabăr a observat că ei valorizează echilibrul dintre viață și muncă și se gândesc profund la valori și la misiunea companiei. Ei apreciază lucrurile care se aliniază cu misiunea lor și știu exact ce pot oferi în schimb.
