Ghidul noilor conturi de economii și investiții: ce se schimbă pentru angajați, firme și PFA?

Cine poate administra aceste conturi?

Legea 202/2026 a dat startul unui mecanism fiscal nou-nouț în România: conturile de economii și investiții (CEI). Practic, vorbim despre instrumente gândite pentru viitor, a căror utilizare vine la pachet cu reguli stricte.

Acciza la bere crește în Germania, Bulgaria, Spania și Luxemburg, în timp ce în România scadeCât din venitul lunar ar trebui să aloci pentru chirie sau rată?Evoluția indicelui IRCC și noile valori pentru creditele bancareSalarii de până la 15.000 de euro pentru cercetătorii români de la Tudor Tech

Banii de aici nu pot fi atinși oricum, ci doar la pensionare sau la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Mai mult, contribuabilii au la dispoziție două variante de cont, fiecare cu propriul regim fiscal, iar alegerea făcută la deschidere este bătută în cuie – nu mai poate fi schimbată ulterior.

„Legea permite deschiderea de conturi CEI-S, cu regim de scutire, și CEI-D, cu regim de deductibilitate. O persoană poate deține simultan ambele tipuri de conturi, la unul sau mai mulți administratori. Totuși, alegerea trebuie făcută la deschidere, deoarece tipul nu se poate modifica după aceea”, a precizat Mitel Spătaru, Tax Partner la Crowe România.

Lucrurile stau diferit în funcție de opțiunea aleasă. La conturile CEI-S, banii sunt puși deoparte exclusiv de titular. Când vine momentul retragerii legale, sumele sunt complet libere de impozit pe venit și scapă și de contribuțiile sociale obligatorii. În schimb, la CEI-D, avantajul fiscal se vede încă de la alimentare, fie prin deducerea contribuțiilor, fie prin facilitățile pentru sumele plătite de angajator. Când se trage linie la retragere, statul percepe însă un impozit final de 10% din suma totală scoasă din cont.

Ce trebuie să știe salariații și PFA-urile?

În cazul conturilor administrate de firme din România sau de nerezidenți cu sediu permanent la noi, câștigurile obținute pe parcurs nu se impozitează. Asta înseamnă că banii pot fi reinvestiți direct în cont, respectând desigur regulile stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Nu oricine poate ține aceste conturi. Pe lista administratorilor se află băncile și firmele de investiții autorizate să gestioneze portofolii.

ASF are termen de 90 de zile de la publicarea legii să vină cu normele de aplicare, iar administratorii au și ei la dispoziție tot 90 de zile de la apariția normelor ca să se pună la punct cu cerințele.

Asta înseamnă că apariția legii nu înseamnă automat că poți deschide mâine un astfel de cont la banca ta.

Pentru conturile gestionate de nerezidenți fiscali fără sediu permanent în România, situația se schimbă: se aplică regulile pentru veniturile din străinătate. Totuși, la retragere, banii sunt scutiți de impozitul pe venit în România.

Cum sunt afectate bugetele companiilor?

De aceea, e bine ca fiecare să verifice unde este înregistrat administratorul înainte de a aplica regulile locale.

Vestea bună vine pentru cei care vor să pună bani deoparte din propriul buzunar.

Salariații care contribuie la CEI-D pot deduce aceste sume din impozitul pe veniturile din salarii, direct la locul de muncă de bază.

Deducerea se aplică în luna în care s-a făcut plata, pe baza actelor primite de la administrator – documente care trebuie să conțină datele titularului, data, valoarea și tipul contului.

Cât costă retragerea banilor?

De facilități se bucură și cei care lucrează pe cont propriu. PFA-urile care își calculează venitul net în sistem real pot trece contribuțiile la CEI-D direct la cheltuieli deductibile, având evident nevoie de documentele de plată și de o evidență contabilă pusă la punct.

Și angajatorii pot băga mâna în buzunar pentru angajații lor, finanțând conturi CEI-D, dar doar dacă acest beneficiu apare scris în contractul de muncă sau în regulamentul intern. Sumele intră în categoria avantajelor extrasalariale cu regim fiscal blând, în limita unui plafon lunar de cel mult 33% din salariul de bază, alături de alte beneficii similare.

„Prin urmare, suma disponibilă pentru CEI-D depinde și de beneficiile deja acordate. Angajatorul stabilește ordinea includerii acestora în plafon și trebuie să urmărească lunar încadrarea. Contribuțiile se consideră venituri ale lunii în care se efectuează plata; partea care depășește limitele legale intră sub incidența tratamentului fiscal aplicat veniturilor asimilate salariilor”, a explicat Mitel Spătaru.

Ultima piesă din puzzle ține tocmai de momentul în care beneficiarii decid să scoată banii din contul CEI-D. Retragerea este taxată cu un impozit de 10%. Baza de calcul ia în ⁠calcul tot ce se scoate din cont, adică și banii puși de-a lungul timpului, și câștigurile din investiții. Ca să fim exacți: la o retragere de 100.000 de lei, statul oprește un impozit de 10.000 de lei, iar titularul rămâne cu 90.000 de lei.

Calculul, reținerea și virarea banilor cad în sarcina plătitorului de venit.