De ce nu mai credem în instituții?
Incertitudinea apasă greu pe umerii oamenilor. Schimbările tehnologice aduc oportunități, dar cer competențe noi.
Audierea guvernatoarei Fed, Lisa Cook, amânată pentru jumătatea lunii decembrie
Raiffeisen crește creditarea cu 13% și vizează locul 3 pe piață
BNR pregătește actul de schimbare a ROBORului, impact major pentru credite
băncile au sărit calul în cazul ROBORPresiunea asupra mediului accelerează și lovește direct infrastructura. Totul devine mai greu de rezolvat când încrederea scade, avertisează Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Atunci când încrederea slăbește, ajungerea la un acord privind modul în care trebuie să răspundem provocărilor devine mult mai dificilă.
Această legătură se află în centrul abordării Clubului de la Roma.
Ea ne îndeamnă să examinăm problemele împreună, să luăm în considerare consecinţele lor pe termen lung şi să valorificăm cunoştinţele provenite din diferite domenii, a spus Isărescu ieri în cadrul unei conferinţe organizate la BNR de Clubul de la Roma (CoR) şi Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR), la BNR.
Cum rezolvăm crizele complexe?
Slăbirea încrederii nu e doar o percepție. E un obstacol structural care sparge societatea în grupuri închise.
Când nu mai credem că instituțiile pot gestiona crizele, fiecare încearcă să se protejeze singur. Ignorăm binele comun. Acest fenomen, cunoscut ca „paralizie a consensului”, face imposibilă implementarea reformelor pentru tranziția energetică sau digitală.
Isărescu subliniază că fără încredere, niciun plan de redresare nu poate fi aprobat sau aplicat.
Clubul de la Roma propune o metodologie bazată pe sisteme complexe. Economia, ecologia și tehnologia sunt interconectate.
În loc de soluții punctuale, se cere o viziune holistică. Această abordare ajută la identificarea punctelor de leverage care pot inversa tendințele negative. Pentru România, acest cadru e un instrument de analiză pentru a evalua impactul politicilor publice pe termen lung.
