Economiștii sunt de acord că economia a derapat și trebuie să fie restartată

Cum se poate redresa economia națională?

Dezbatere între economiștii de la BNR: toată lumea a fost de acord că economia a derapat și.

Bursa de Valori București încheie săptămâna pe minusCum se luptă băncile cu mizeriile banilorBNR trage un semnal de alarmă pentru antreprenorii români. Ce spune economistul-șef Valentin Lazea despre mediul de afaceriProfitul BNR scade la 2,35 mld. lei în 2025

Economiştii într-o dezbatere la NRB au ajuns la acelaşi diagnostic că economia României a acumulat dezechilibre majore şi modelul de creştere care a sprijinit convergenţa rapidă în ultimele două decenii şi-a epuizat resursele. Consumul alimentat de importuri, deficite bugetare ridicate și externe, creșteri salariale care au depășit productivitatea și dependența de stimulentele fiscale au adus România într-un punct în care ratele de creștere economică au scăzut semnificativ.

În cazul în care, până de curând, economia a fost considerată unul dintre cei mai mari producători din Europa de Est, astăzi se confruntă cu o creștere anemică, cu pierderi de competitivitate și cu costuri de finanțare în creștere.

Consensul a fost clar, problema nu mai este o presupunere, ci structurală. Cu toate acestea, apar divergențe în ceea ce privește soluțiile și pilonii pe care ar trebui să se construiască următorul model de dezvoltare.

Cum se va relansa economia?

Pentru Valentin Lazea, economist şef al NRB, prioritatea principală este revenirea la disciplinele macroeconomice de bază.

România are cea mai mare inflaţie şi unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană şi depăşind pragul de 60% din PIB pentru datoria publică creşte riscul de finanţare a costurilor şi ratingului de ţară, a declarat Valentin Lazea.

De asemenea, ai putea fi interesat: În opinia sa, economia trebuie readusă într-o zonă de echilibru unde inflaţia, deficitul bugetar şi creşterea economică se rotesc în jurul a 2,5% până la 3%, pe care el a numit-o coincidenţa minunată. El avertizează că încercarea de a forța creșterea economică prin deficite mari nu mai produce dezvoltare, ci alimentează inflația și importurile, iar exemplul din 2025 este relevant: în ciuda unui stimul fiscal masiv, economia a crescut cu doar 0,7%, în timp ce dezechilibrele au crescut.

În acelaşi timp, economistul şef al BNR consideră că spaţiul de reducere a deficitului nu este doar în reducerea cheltuielilor, ci şi în combaterea evaziunii şi optimizării fiscale, pe care le consideră importante surse de pierderi bugetare.

În opinia sa, ideea reducerii drastice a pachetului de cheltuieli este iluzorie, întrucât statul va trebui să aloce tot mai multe resurse apărării, tranziției ecologice, inovării și cercetării.