Un român din patru trăiește fără nicio economie de urgență

Un sfert din români nu au nicio rezervă financiară!

Un sfert dintre locuitorii României nu are nicio rezervă financiară pentru evenimente neașteptate. Doar un grup minoritar a reușit să acumuleze suficiente fonduri pentru a-și susține cheltuielile timp de șase luni sau mai mult.

BRD lansează primul credit pentru companii cu protecție împotriva creșterii dobânzilorBCR Pensii simplifică transferul online al activelor din Pilonul 3 către fondul BCR PLUSFondurile de obligațiuni din România au pierdut cursa cu inflațiaBanca Transilvania lansează BT Trade pentru economii și investiții recurente

Datele provin dintr-un sondaj recent realizat de Cult Market Research, în parteneriat cu BCR, publicat pe 10 septembrie 2026 și difuzat prin Playtech.

Studiul, efectuat în mediul urban pe un eșantion de 500 de persoane, are o precizie statistică de ±4,3%, oferind o imagine fidelă a comportamentului financiar al populației urbane.

Aproximativ 50% dintre cei intervievați nu ar putea face față cheltuielilor esențiale pentru mai mult de 30 de zile dacă ar pierde sursa principală de venit. Această fragilitate contrastează cu situația din Uniunea Europeană, unde un sfert dintre locuitori (unul din șase) afirmă că dispune de economii suficiente pentru nevoi neprevăzute.

Prudență fără economii: cum supraviețuim fără rezerve financiare?

Diferența se accentuează la orizontul termenului lung: doar circa 14% dintre români (unul din șapte) dețin fonduri echivalente cu șase luni de cheltuieli, în timp ce în UE această proporție ajunge la aproximativ 33% (unul din trei).

Deși mulți români declară o atitudine precaută – 63% se întreabă dacă își pot permite o achiziție înainte de a o efectua, iar 57% urmăresc regulat cheltuielile –, aceste obiceiuri nu se traduc automat în economii reale. 47% dintre participanți spun că își stabilesc obiective financiare pe termen lung, o proporție mult mai mare decât media europeană de 21%. Totuși, datele relevă o incongruență: un alt sondaj din august 2026 a arătat că mai puțin de 50% dintre respondenți reușesc să pună deoparte bani în fiecare lună sau în majoritatea lunilor.

Dintre cei care economisesc efectiv, aproape jumătate (46%) depun nu mai mult de 500 de lei pe lună, o sumă considerată insuficientă pentru a construi o rezervă de siguranță semnificativă.

Nivelul cunoștințelor financiare, evaluat printr-un test structurat după metodologia Flash Eurobarometrului, a evidențiat lacune importante. Deși aproximativ 40% dintre respondenți se consideră bine informați sau foarte bine informați în domeniul banilor și economiei, scorul mediu obținut a fost de 7,53. Doar 20% dintre participanți (unul din cinci) au Nicoleta Deliu Pașol, responsabilă cu comunicarea și responsabilitatea socială corporativă la BCR, a comentat rezultatele: „Deoarece interacționăm cu banii zilnic, greșeala este să confundăm familiaritatea cu înțelegerea adecvată”.

De ce un sfert dintre români nu au nicio rezervă financiară pentru evenimente

Această idee subliniază scopul testului, care nu a vizat doar măsurarea cunoștințelor, ci și identificarea zonelor care necesită aprofundare, precum și familiarizarea participanților cu cadrul metodologic al Eurobarometrului.

Conceptele care au generat cele mai multe dificultăți au fost relația inversă dintre dobânzile de piață și prețul obligațiunilor, precum și impactul inflației asupra puterii de cumpărare. Doar 15% dintre români au Similar, la o întrebare privind valoarea unei sume păstrate în casă timp de un an, sub presiunea unei inflații anuale de 2%, doar 47% au ales corect – adică că cu acea sumă ar putea cumpăra mai puțin decât în prezent – în timp ce la nivelul european această înțelegere a fost demonstrată de 65% dintre respondenți.

În contrast, rezultatele au fost mai favorabile la întrebări legate de situații cotidiene. O majoritate mare – 82% – știe cum să reacționeze la o încercare de fraudă online, 85% înțelege cum afectează aprecierea euro prețurile în țară, iar 77% cunosc mecanismul prin care inflația poate eroda valoarea economiilor.

De unde știm ce este adevărat când banii ne lipsesc?

Totuși, privind perspectiva termenului lung, încrederea rămâne slabă: conform datelor Eurobarometrului citate în studiu, 61% dintre români au exprimat puțină sau nicio încredere în capacitatea de a avea suficienți bani pentru o viață confortabilă la pensie.

Despre sursele de informare financiară, televiziunea rămâne cea mai influentă, fiind citată de 46% dintre participanți ca principal canal de informare. Urmăresc băncile și alte instituții financiare (33%), apoi site-urile instituțiilor publice precum BNR, Ministerul Finanțelor sau ASF (28%).

O parte notabilă – 19% – spune că s-a informat despre economie și finanțe prin intermediul ChatGPT, o proporție mai mare decât cea înregistrată pentru TikTok (14%) sau pentru cursuri și programe de educație financiară tradițională (13%).

Studiul, publicat joi, 10 septembrie 2026, a fost realizat cu metodologie online și a inclus întrebări concepute pentru a evalua atât cunoștințele teoretice, cât și aplicarea practică a conceptelor financiare în viața de zi cu zi. Deși dimensiunea eșantionului de 500 de respondenți permite o extrapolare credibilă pentru mediul urban, marja de eroare de ±4,3% trebuie ținută în seamă la interpretarea rezultatelor.