UE a limitat puterea ESMA prin acordul politic privind supravegherea piețelor de capital

Compromisul restrânge aria de aplicare a planului inițial?

Vineri, 9 octombrie, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au atins un acord politic privind o variantă mai restrictivă a planului de centralizare a supravegherii piețelor de capital. Această decizie modifică semnificativ arhitectura reglementării europene, limitând atribuțiile autorității europene ESMA, cu sediul în Paris, care va prelua controlul direct doar asupra unor infrastructuri-cheie active transfrontalier.

Critica esențială a acestui compromis o reprezintă ajustarea criteriilor de includere în noua categorie de entități supervizate la nivel european, o schimbare faimoasă față de inițiativa inițială a Comisiei Europene.

Pentru piața din România, incertitudinea persistă în ceea ce privește destinația finală a supravegherii a trei instituții majore: Bursa de Valori București (BVB), Depozitarul Central și contrapartea centrală CCP.

Deși cadrul general a fost stabilit, textul final al poziției de negociere nu a fost încă formalizat și adoptat, iar negocierile cu Parlamentul European abia se pot demara după ce legislativul european își va clarifica propria orientare. În consecință, structura actuală de reglementare a pieței românești nu suferă modificări imediate, menținând status quo-ul actual până la finalizarea întregii proceduri legislative.

Proiectul inițial al Comisiei Europene, cunoscut ca pachet de integrare și supraveghere a piețelor, viza transferarea unei părți substanțiale a controlului asupra burselor, contrapărților centrale și depozitarilor centrali la nivelul UE. Totuși, miniștrii de resort au reușit să conserve principiu supravegherii europene doar pentru operatorii cu o importanță majoră și o activitate transfrontalieră semnificativă, reducând simultan numărul de entități vizate.

Consiliul UE a confirmat că supravegherea celor mai relevante platforme de tranzacționare și a entităților post-tranzacționare va fi preluată de la autoritățile naționale de către ESMA.

Această categorie include în mod explicit depozitarii centrali de valori mobiliare și contrapărțile centrale.

Pentru a asigura flexibilitatea, Consiliul a propus ca, la două ani de la intrarea în vigoare, Comisia Europeană să evalueze dacă pragurile stabilite inițial rămân adecvate în lumina dinamicii pieței.

Compromisul negociat se distinge de propunerea inițială nu doar prin restrângerea ariei de aplicare, ci și prin excepțiile specifice obținute de statele membre. Conform informațiilor furnizate de Reuters, noile criterii bazate pe volum și prezența geografică ar permite ca Deutsche Börse să rămână sub jurisdicția autorității naționale germane. Alte entități notabile, precum SIX Group, Aquis, Tradition și platforma Tradegate, ar beneficia de aceeași tratament, fiind excluse din supravegherea directă a ESMA. În domeniul contrapărților centrale, numărul instituțiilor care vor intra sub control european s-a redus de la nouă la șase, iar pentru depozitarii centrali, lista s-a scurtat de la 15 la 13 entități.

Situația instituțiilor din România este complexă și depinde de interpretarea finală a textului legislativ. Bursa de Valori București, actualmente supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), se află într-o zonă de incertitudine. Datele financiare publicate oferă un context important: în raportul anual pentru anul 2025, BVB a înregistrat o capitalizare totală a companiilor listate de 537,9 miliarde de lei și un volum de tranzacții de 43,6 miliarde de lei, cuprinzând toate piețele și instrumentele financiare.

Deși aceste cifre ilustrează dimensiunea pieței locale, ele nu constituie, prin sine, dovada că bursa va fi inclusă în categoria operatorilor supuși supravegherii directe a ESMA.

Decizia finală va depinde de pragurile exacte incluse în lege și de indicatorii utilizați pentru cuantificarea activității transfrontaliere.

Ce se întâmplă cu BVB, Depozitarul Central sau CCP?

O atenție deosebită se acordă contrapărții centrale CCP. RO, destinată piețelor de capital și de energie din România.

Deși ASF a emis autorizarea în iulie 2026, acest act administrativ nu implică automat transferul competențelor de supraveghere la nivel european. Încadrarea CCP. RO în noul cadru european va fi determinată de criteriile finale și de natura activităților sale, în special de componenta transfrontalieră.

Consiliul UE a subliniat că transferul către ESMA va viza exclusiv contrapărțile centrale considerate cele mai semnificative. În privința Depozitarului Central, problema centrală este dacă acesta va satisface pragurile pentru a intra în grupul celor 13 depozitari centrali menționați anterior. Reuters raportează că, deși lista s-a redus, acordul politic nu a publicat o listă nominală completă care să clarifice definitiv statutul fiecărei instituții naționale.

Astfel, până la adoptarea textului detaliat, rămâne deschisă întrebarea dacă Depozitarul Central va migra sub ESMA sau va rămâne în perimetrul de acțiune al ASF.

Dacă BVB, Depozitarul Central sau CCP.

RO nu vor respecta criteriile de supraveghere directă, ASF va continua să fie autoritatea competentă la nivel național. În schimb, dacă oricare dintre aceste infrastructuri va îndeplini pragurile impuse, atribuțiile de supraveghere vor fi transferate către ESMA, conform legislației viitoare.

Pentru a facilita această tranziție, Consiliul a prevăzut o perioadă de doi ani în care echipe mixte compuse din experți europeni și naționali vor colabora la preluarea sarcinilor.

Obiectivul principal al acestei măsuri este aplicarea uniformă a regulilor europene și reducerea fragmentării care complică operațiunile firmelor și ale investitorilor transfrontalieri. O supraveghere armonizată ar putea simplifica procesele administrative pentru operatorii activi în mai multe state membre și ar putea diminua costurile de conformare. Deși Consiliul susține că pachetul facilitează circulația capitalului, pentru piețele mai mici, cum este cea românească, apar probleme de proporționalitate.

Pragurile construite în jurul volumelor mari ale operatorilor de top pot avea impacturi disproporționate asupra piețelor naționale, aspect ne soluționat încă de acordul de vineri.

Impactul concret asupra instituțiilor românești va putea fi evaluat doar după publicarea textului final și compararea criteriilor cu datele specifice fiecărei entități. Pe lângă piețele de capital, compromisul restrânge și supravegherea europeană a furnizorilor de servicii pentru criptoactive. În loc de regimul extins propus inițial, doar cei mai importanți furnizori activi transfrontalier vor intra imediat sub controlul ESMA. Oficialii europeni estimează că este vorba de aproximativ 10-15 furnizori dintr-un total de circa 360 din întreaga UE.

Structura guvernanței a ESMA va suferi, de asemenea, modificări, cu crearea unei noi structuri executive permanente, formată dintr-un președinte și cinci membri independenți cu normă întreagă. Autoritățile naționale vor păstra un rol în consiliul supraveghetorilor, care va rămâne organismul principal pentru deciziile de reglementare, strategie și buget. Consiliul a acordat președinției mandatele de a iniția negocierile cu Parlamentul European, acestea putând începe doar după adoptarea poziției de către legislativ.

Până la finalizarea întregii proceduri legislative, împărțirea exactă a atribuțiilor între ASF și ESMA va rămâne un subiect de negociere, lăsând piața românească într-o stare de așteptare privind viitorul său regim de supraveghere.