BNR a luat decizii cheie privind politica monetară în ședința de marți

Stagnare economică în al doilea trimestru!

În cadrul ședinței din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a stabilit orientarea politicilor financiare, optând pentru păstrarea parametrilor existenți ai sistemului monetar. Astfel, rata dobânzii de referință a fost menținută la nivelul anual de 6,50 la sută.

De asemenea, banca centrală a decis ca rata dobânzii aferentă facilității de creditare, cunoscută sub denumirea de Lombard, să rămână stabilă la 7,50 la sută pe an, în timp ce dobânda aplicată facilității de depozit se va situa la 5,50 la sută anual.

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, atât pentru pasivele denominate în lei, cât și pentru cele în valută, au fost, de asemenea, conservate fără modificări.

Contextul macroeconomic care a precedat această decizie a fost marcat de o scădere notabilă a inflației în primele două luni ale celui de-al treilea trimestru din 2026. Conform anticipărilor, indicele anual al prețurilor la consum a coborât la 8,16 la sută în luna iulie, pentru a ajunge la 6,17 la sută în august, pornind de la o valoare de 10,42 la sută în luna iunie.

Această reducere a fost determinată de epuizarea efectelor directe generate în perioada corespunzătoare a anului precedent de eliminarea plafonului prețului la energia electrică, precum și de majorarea cotelor de taxe pe valoarea adăugată și a accizelor.

Efectele de bază de natură dezinflaționiste, asociate celor două șocuri aparute pe partea ofertei în iulie și august 2025, au lovit prioritar componentele exogene ale indicelui de prețuri la consum, fiind simțite intens în dinamica anuală a costurilor cu energia.

O contribuție suplimentară la scăderea inflației a provenit din continuarea tendinței descendente a prețurilor la uleiul de motor, care a fost doar parțial compensată de scumpirea combustibililor, fenomen legat de creșterea accentuată a prețului petrolului pe piața internațională. Simultaneously, rata anuală a inflației CORE2 ajustate a înregistrat o retragere semnificativă pe parcursul primelor două luni din trimestrul III 2026, ajungând la 6,2 la sută în august, în comparație cu 8,3 la sută din iunie.

Această mișcare a fost determinată în principal de efectele de bază dezinflaționiste generate de majorarea taxelor indirecte la mijlocul trimestrului III 2025, dar și de scăderea prețurilor la anumite produse agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.

Unele influențe minore, cu efect invers, au rezultat din creșterea tarifelor pentru servicii de telecomunicații și a prețului polițelor de asigurare obligatorie a Indicatorul armonizat al prețurilor la consum, utilizat pentru comparabilitate în spațiul Uniunii Europene, a văzut rata anuală a inflației să scadă la 6,3 la sută în august 2026, față de 9,2 la sută înregistrat în iune 2026. Rata medie anuală a inflației calculate pe baza indicelui național s-a redus la 9,5 la sută în august 2026, de la 9,8 la sută în iunie 2026, iar rata medie anuală bazată pe indicatorul european s-a situat la 8,6 la sută în august 2026, un nivel comparabil cu cel din luna iunie a aceluiași an.

Dezvoltarea economică a fost caracterizată prin stagnare în al doilea trimestru din 2026, după o contracție de 0,1 la sută în primul trimestru al anului, exprimată ca variație trimestrială. Această tendință sugerează o probabilitate ridicată de prelungire a adâncirii deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, conform prognozelor existente.

Comparativ cu intervalul similar din anul anterior, activitatea economică a atenuat vizibil retragerea în trimestrul II 2026, situându-se la -0,4 la sută, față de -1,2 la sută în primele trei luni ale anului.

Această ameliorare a fost determinată în principal de un salt brusc în dinamica anuală a formării brute de capital fix, după o scădere pronunțată înregistrată în trimestrul imediat precedent.

Consumul gospodăriilor a continuat să își intensifice scăderea pe termen anual, iar evoluția exportului net a revenit pe o traiectorie de contracție în al doilea trimestru din 2026. Aceasta s-a întâmplat în condițiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut vizibil față de trimestrul anterior, depășind ritmul aproape staționar al volumului exporturilor.

În acest context, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent au întrerupt tendințele de reducere față de perioada similară a anului precedent, pe care le menținuseră în ultimele trei sau patru trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, inclusiv din cauza înrăutățirii cursului de schimb valutar.

Cele mai noi date statistice și analize economice indică o reluare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, susținută în special de performanțele sectoarei agricole. Cu toate acestea, se observă o deteriorare a evoluției produsului intern brut comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în contextul unor dinamici majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al principalelor sectoare.

Vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în termeni anuali în lunile iulie și august 2026, dar segmentul auto și moto și-a adâncit retragerea în luna iulie, iar volumul serviciilor oferite populației a prelungit o contracție semnificativă.

Dezvoltarea economică a stagnat?

Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a înregistrat o scădere abruptă în prima lună a trimestrului III, iar producția industrială și-a accentuat reducerea față de perioada corespunzătoare a anului precedent. În paralel, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunțată decât cea a importurilor, ceea ce a dus la transformarea ecartului dintre aceste două mărimi într-unul ușor negativ.

Ca urmare, deficitul balanței comerciale și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală față de trimestrul anterior, pe fondul unei deteriorări severe a balanțelor de venituri.

Pe parcursul primelor șapte luni din 2026, deficitul balanței comerciale a înregistrat totuși o mică scădere față de perioada echivalentă din anul precedent, în timp ce deficitul de cont curent a crescut ușor.

Pe piața muncii, informațiile disponibile indică noi reduceri mici ale numărului de salariați din economia națională în lunile iunie și iulie 2026. A fost înregistrată o corecție! De asemenea, a fost înregistrată o corecție descendentă importantă a ratei șomajului calculate conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, care a revenit la 6,4 la sută în intervalul iulie-august, după ce fusese înregistrată o valoare medie de 6,8 la sută în trimestrul II 2026.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a intensificat în luna iulie, inclusiv datorită majorării salariului minim brut pe economie, deși rămâne la un nivel relativ scăzut în perspectiva istorică.

Variația costului unitar cu forța de muncă în industria manufacturieră și-a accelerat considerabil creșterea. Conform sondajelor specializate, intențiile de angajare pentru orizonturi foarte scurte s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre consecutive de scădere.

În schimb, deficitul de forță de muncă semnalat de companii și-a accentuat puțin reducerea, atingând un minim al ultimilor șase ani, influențat de evoluțiile din industrii și construcții.

Pe piața monetară interbancară, principalele cotații și-au continuat evoluția liniară în luna august și în primele două decenii din septembrie, pentru a cunoaște ulterior ajustări ascendente succesive, mai accentuate în primele zile ale lunii octombrie. Randamentele titlurilor de stat la maturități medii și lungi și-au mărit volatilitatea în prima parte a lunii septembrie, urmat de o creștere semnificativă, determinată atât de conflictul din Orientul Mijlociu, cât și de situația politică internă și incertitudinile asociate, o mișcare care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie.

În aceeași conjunctură, cursul de schimb al leului fața de euro și-a accentuat ascensiunea în primele decenii din septembrie, iar la finele lunii și în debutul lui octombrie a consemnat o creștere abruptă și semnificativă, stabilizându-se apoi pe noul nivel.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a oprit ascensiunea lentă reamorsată la începutul anului în curs, reducându-se la 8,2 la sută în august 2026, de la 8,4 la sută în iunie. Această evoluție s-a produs în condițiile în care o nouă creștere ușoară a ritmului înregistrată de componenta denominată în lei în acest interval a fost mai mult decât neutralizată de încetinirea semnificativă a creșterii în termeni anuali a creditului în valută, fenomen atribuit evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare.

Ponderea componentei în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut constantă, la 66,8 la sută, sub influența efectului statistic generat de evoluția cursului de schimb al leului.

Conform estimărilor actuale, rata anuală a inflației urmează o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Această tendință este determinată în principal de influențele anticipate din creșterea prețurilor la combustibili și energie, precum și de majorarea cotațiilor altor materii prime, inclusiv cele agroalimentare, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an, dar și de mișcarea cursului de schimb al leului.

Presiuni dezinflaționiste tot mai clare sunt așteptate într-o perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în prezent.

Acestea vor avea implicații favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și vor contribui la ajustarea deficitului de cont curent.

Totuși, incertitudini mari persistă, legate inclusiv de actuala situație politică internă și de măsurile care ar putea fi adoptate în viitor în scopul continuării procesului de consolidare fiscală.