BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% și previzionează o inflație ascendentă până la sfârșitul anului

Riscuri majore pentru economia viitoare!

Banca Națională a României a confirmat, printr-o hotărâre luată în ședința de joi, că menține rata de bază a dobânzii la nivelul de 6,50% pe an, o cifră care rămâne neschimbată încă din vara anului 2024. Pe lângă stabilizarea acestui indicator cheie, instituția a păstrat intactă și rata dobânzii aferentă facilitatei de creditare, cunoscută sub denumirea de Lombard, situată la 7,50% anual.

Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVictor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă

Totodată, nivelul dobânzii la facilitatea de depozit a fost conservat la cota de 5,50%.

În paralel, Consiliul de administrație a BNR a optat pentru păstrarea cotelor actuale ale rezervelor minime obligatorii, atât pentru pasivele denominate în moneda națională, cât și pentru cele exprimate în valută, deținute de entitățile de credit.

Analizând perspectiva macroeconomică, economistul-șef al băncii centrale, Roxana Roșu, a subliniat faptul că, deși în prezent se observă o ușoară răcire a presiunilor inflaționiste, rata anuală a inflației este prognozată să urmeze o traiectorie ascendentă până la închiderea anului. De ce apare această dinamică? Această dinamică este atribuită, în mare măsură, creșterii prețurilor la combustibili și energie, dar și la majorarea costurilor altor materii prime, inclusiv din sectorul agroalimentar.

Contextul internațional joacă un rol crucial în această ecuație, conflictul prelungit din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an contribuind la tensiunile de pe piețele mondiale.

De asemenea, fluctuațiile cursului de schimb al leului față de euro și dolar reprezintă un alt factor de incertitudine care poate influența indicele inflației.

Datele statistice recente relevă o scădere semnificativă a inflației în primele două luni ale celui de-al treilea trimestru din 2026. Concret, rata anuală a coborât de la 10,42% în luna iunie, la 8,1% în iulie și apoi la 6,17% în august.

Această relaxare provine în principal din dispariția efectelor directe generate de eliminarea plafonului de preț pentru energia electrică și de majorările cotelor de TVA și accize aplicate în aceeași perioadă a anului precedent.

Atenție la persistența problemelor!

Dacă ne uităm la indicatorul armonizat european, IAPC, se constată o reducere similară, rata ajungând la 6,3% în august 2026, față de 9,2% înregistrat în iunie aceluiași an.

Cu toate acestea, autoritatea monetară avertizează că presiunile dezinflaționiste mai vizibile vor apărea abia într-o orizont temporal mai îndelungat, fiind generate de factori fundamentali, în special de evoluția cererii agregate. Corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată în cursul acestui an are implicații benefice, nu numai asupra anticipațiilor inflaționiste, ci și asupra ajustării deficitului de cont curent.

Totuși, BNR atrage atenția asupra persistenței unor incertitudini majore, legate de actuala situație politică internă și de măsurile care ar putea fi adoptate în viitor pentru a continua consolidarea fiscală, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu negociat cu Comisia Europeană și procedurii de deficit excesiv.

Riscurile semnificative asupra perspectivei activității economice și, implicit, asupra evoluției inflației pe termen mediu, sunt generate și de conflictul din Orientul Mijlociu, alături de criza energetică globală. Aceste fenomene pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, dar și activitatea și profiturile companiilor, inclusiv prin impactul asupra dinamicii economiilor și a inflației la nivel european sau mondial.

Percepția de risc specifică regiunii poate, de asemenea, să influențeze costurile de finanțare pentru economia locală.

În această conjunctură complexă, Banca Națională consideră că absorbția și utilizarea integrală a fondurilor europene sunt esențiale.

Acestea pot contrabalansa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare, ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina, facilitând totodată implementarea reformelor structurale necesare, precum tranziția energetică.

Analiza BNR evidențiază, de asemenea, importanța deciziilor luate de Banca Centrală Europeană (BCE) și de Rezerva Federală (Fed), precum și a atitudinii băncilor centrale din restul regiunii, care pot modela direcția politicii monetare românești în lunile următoare.

Prognozele pieței financiare sugerează că rata-cheie va rămâne probabil nemodificată la acest nivel cel puțin până în primăvara anului 2027.